Unul dintre subiectele de discuţie este dat de anunţul făcut de oficialii ucraineni potrivit căruia în Moldova ar putea fi găsite importante rezerve de gaze de şist. Replica autorităţilor? „Doar dupa prospecţiuni serioase, aprobate de comisii speciale de stat, vom putea spune dacă ţara are sau nu gaze de şist. Faptul că undeva apar manifestări ale petrolului sau gazului nu înseamnă că acolo se găseşte şi un zăcământ”, conform lui Vasile Alcaz, directorul Institutului de Geologie şi Seismologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

În acest context, specialiştii mărturisesc că acest teritoriu ar putea dispune şi de alte zăcăminte importante, inclusiv energetice. „La sud avem zăcământul de gaze de la Victorovca, ce ascunde rezerve de circa un miliard de metri cubi, şi cel de petrol de la Văleni, cu peste 300.000 de tone de petrol. Acestea sunt însă la suprafaţă. Dacă am avea posibilitatea de a face forări la adâncimi mai mari, la 4.000-5.000 de metri, s-ar putea întâmpla să găsim rezerve şi mai mari”, susţine Vasile Alcaz.

Dar, deşi datele arată că în subsolul ţării noastre se află importante şi variate resurse naturale, pentru a putea cerceta şi demonstra acest  lucru, oamenii de ştiinţă consideră absolut necesară colaboarea cu specialiştii din statele din regiune – România, Ucraina, Polonia etc. De asemenea, este necesară şi atragerea în efectuarea acestor lucrări a unei companii specializate, care să dispună de tehnologie performanta de foraj şi care să reuşească să scoată la suprafaţa bogăţiile. De exemplu, în Moldova sunt exploatate circa 120 de zăcăminte de substanţe minerale utile, volumul anual de extragere constituind câteva milioane de tone sau de metri cubi. Cele mai folosite sunt rezervele de calcar, argilă, nisip, pietriş, prundiş, silicat, ghips, gresie, granit. Majoritatea zăcămintelor au fost descoperite şi estimate în perioada sovietică, iar specialiştii susţin că ele permit asigurarea economiei cu suficiente materiale de construcţie şi materie primă pentru industria sticlei, alimentară şi cea din alte domenii. Un alt subiect de discuţie este dat de rezervele importante de diatomite, din exploatarea cărora am putea obţine câteva miliarde de dolari. Diatomitele se folosesc pe larg în industria alimentară (la fabricarea filtrelor pentru purificarea apei, berei, uleiurilor, sucurilor şi a vinurilor), în industria construcţiilor (vopsele, ciment etc.), medicină şi ecologie (filtre bactericide, captatoare de substanţe radioactive, la curăţarea apelor reziduale etc.). Problema ramâne în continuare felul în care putem extrage aceste zăcăminte.

Conform unui articol publicat de money.ro, unele dintre cele mai importante resurse care se găsesc în adâncurile României, aflate deja în exploatare sunt:

CUPRU

Este unul dintre minereurile cele mai mediatizate, datorită licitaţiei de privatizare a Cupru Min, câştigată de firma canadiană Copper Corp la preţul de 200,77 milioane euro, de 3,5 ori peste preţul  de pornire, de 57,3 milioane euro. Cuprul este un metal folosit în producţia de fire electrice, acoperişuri şi diverse maşini industriale. În România, cele mai mari zăcăminte de minereu de cupru se află la Roşia Poieni. Este vorba de rezerve foarte mari, dar cu un conţinut foarte redus de cupru. „Minereul de la Roşia Poieni este la limita de exploatabilitate, pentru că are un conţinut foarte redus de cupru. Dar interes există, pentru că sunt rezerve foarte mari: 800 de milioane de tone de minereu cu conţinut de 0,3% cupru”, spune Alexandru Pătruţi, şeful ANRM.

MAGNEZIU

Magneziul face parte din categoria metalelor foarte rezistente, de culoare alb-argintie, destul de uşor – cu o treime mai uşor decât aluminiul. Magneziul este utilizat în industria siderurgică, a sticlei şi a cimentului. De asemenea, magneziul este folosit şi în industria constructoare de avioane şi automobile. Începând din 2005, cel mai mare producător de magneziu al lumii a devenit China, care a urcat de la o cotă de piaţă de 4% în 1995 la peste 60% în prezent. şi, conform unui proiect de exploatare a magneziului, aflat momentan în discuţie, ţara noastră va deveni a doua capacitate la nivel mondial dupa China. Este vorba de explotarea de la Budureasa (judeţul Bihor). Licenţa este deţinută de firma Geoasset, care a început investiţiile în acest proiect menit să se finalizeze în 2014. Procesarea va începe în 2015, iar primele venituri vor fi încasate în 2016. La finalizare, proiectul de la Budureasa va avea 850 de angajaţi, cu o cifră de afaceri anuală de 150–200 de milioane de euro, producţia urmând să fie exportată în Uniunea Europeană. Un avantaj major al acestui proiect este că fabrica se află la o distanţă de şapte kilometri de carieră, ceea ce reduce foarte mult costurile cu transportul.

SARE

România este unul dintre cei mai mari producători de sare din lume. Conform datelor Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), din punct de vedere cantitativ, cea mai importantă resursă minerală a României este sarea. „Dacă ne referim la cantităţi, cele mai mari rezerve pe care le are România sunt la sare. Avem rezerve care să ne ajungă 1.000 de ani. Mai precis, există rezerve de circa 2 miliarde de tone, iar noi exploatăm în jur de 2 milioane de tone pe an”, susţine Alexandru Pătruţi, preşedintele ANRM. În România, zăcămintele de sare se află în localităţi care poartă des denumirea de ocnă (mină de sare): Ocna Sibiului, Ocnele Mari, Ocna Mureş, Ocna Dejului, Praid, Turda, Târgu Ocna etc. Sarea care se află în aceste ocne este exploatată de Societatea Naţională a Sării (Salrom), singurul producător de sare de la noi din ţară.

URANIU

Uraniul este un metal uşor radioactiv, fiind folosit drept combustibil în industria energiei nucleare. În România, el este exploatat de către Compania Naţională a Uraniului şi este folosit de cele două reactoare nucleare funcţionale ale centralei de la Cernavodă, care asigură aproape 20% din necesarul de electricitate la nivel naţional. Potrivit datelor ANRM, rezervele de uraniu ale României se vor epuiza la un moment dat, după care, pentru a fi asigurată funcţionarea centralei de la Cernavodă, România ar trebui să găsească alte surse de alimentare.

AUR şI ARGINT

Potrivit analiştilor, 2012 va fi foarte probabil al 12-lea an consecutiv de creştere a preţului pentru metalul galben, ceea ce îl face una dintre cele mai sigure metode de protejare a banilor împotriva inflaţiei şi a vremurilor economice instabile. Potrivit datelor ANRM,rezervele de aur ale României se ridică la aproximativ 700 tone, în timp ce resursele de argint sunt evaluate la 2.000 de tone. Unul dintre cele mai mari zăcăminte de aur şi argint este cel de la Roşia Montană, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint. Cea mai mare parte din investitorii în aur din România sunt companii private şi o mare parte provine din Canada, liderul mondial în industria minieră. În România, aurul este căutat în peste 20 de localităţi din opt judeţe din vestul ţării – Caraş-Severin, Hunedoara, Alba, Cluj, Arad, Bihor, Satu Mare şi Maramureş.

CĂRBUNI

România are o mare tradiţie în explotarea de cărbuni, în condiţiile în care circa 40% din producţia de energie a României este realizată pe bază de cărbune. Ţara noastră are două tipuri de cărbune energetic: lignitul, extras de Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO), şi huila, aflată la Compania Naţională a Huilei (CNH). Sectorul a atins amploarea maximă în anul 1989, iar de atunci activitatea CNH s-a redus cu 70%. Astăzi, în România mai exista şapte exploatări miniere, o uzina de preparare, o staţie de salvare minieră şi o producţie de 2,1 milioane de tone în 2011.