Strategia energetică naţională a ţării noastre pentru perioada 2007-2020 pune accentul, în principal, pe sporirea capacităţii nucleare şi creşterea exploatării resurselor hidroenergetice. Printre alte priorităţi pe care şi le propune România la acest capitol, se mai numără: eficientizarea capacităţilor actuale care folosesc tehnologii învechite, prin modernizarea lor, limitarea dependenţelor de importuri de resurse primare. În ceea ce priveşte energia regenerabilă, strategia este să se ajungă la cel puţin un procent de 33% din producţie, adică doar puţin peste procentajul actual al producţiei hidro. De asemenea, în anul 2020 se doreşte ridicarea unei noi centrale nucleare, amplasată în centrul ţării, cu o putere instalată de 2.400 MW. Aceasta va avea două grupuri de câte 1.200 MW fiecare sau patru grupuri de câte 600 MW fiecare. Investiţia este estimată la 2,2 miliarde euro, iar pentru a putea susţine efortul financiar pe care îl implică un asemenea proiect, alături de stat se aşteaptă participarea mai multor investitori privaţi. În concluzie, investiţiile necesare în sectorul energiei electrice din România s-ar putea ridica, până în 2013-2015, la 8-11 miliarde euro. Este vorba despre o investiţie financiară pe care România trebuie să o facă pentru modernizarea centralelor electrice deja existente, ridicarea unora noi şi îmbunătăţirea reţelelor de distribuţie, atât pentru a ajunge la cât mai mulţi consumatori români, cât şi pentru a facilita comerţul cu electricitate între România şi statele vecine şi pentru a garanta integrarea energiei regenerabile.

Cum se împarte piaţa actuală

În perioada regimului comunist, toată producţia, transportul şi distribuţia de energie aparţineau în mod exclusive statului. Prin restructurarea Renel şi privatizările din ultimii ani, piaţa de energie electrică s-a modificat şi, în acest moment, piaţa energetică se prezintă în felul următor:

-Termoelectrica, Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi CET-urile (Centrale Electro Termice) independente produc energie electrică. Toate aceste companii sunt deţinute de statul român;

– Transelectrica, deţinută majoritar de stat (90%), asigură transportul naţional de energie electrică;

– Electrica se ocupă cu distribuţia şi furnizarea de energie electrică. Cinci filiale din cele 8 au fost privatizate deja;

– OPCOM, companie din portofoliul Transelectrica, supraveghează bursa energiei electrice.

În urma liberalizării pieţei, în prezent şi-au făcut loc pe piaţa de energie electrică şi alţi jucători, iar printre aceştia putem menţiona unele companii private care au cumpărat capacităţi de producţie (microhidrocentrale). De asemenea, în acest sector economic mai există companii private care se ocupă cu trading-ul de energie electrică.

Cui vinde România energie electric şi la ce preţ?

Vânzările totale de electricitate ale companiilor româneşti către firme din alte ţări au totalizat 139 de milioane de euro anul trecut, contravaloarea a 3,04 milioane MWh. Exporturile româneşti se derulează doar către nouă state din potenţialul pieţei internaţionale. Pe primul loc în topul ţărilor care cumpără energie electrică din România se află Serbia, care a plătit firmelor din România 62 de milioane de euro pentru 1,26 milioane de MWh de curent. Locul second este ocupat de Elveţia care, pentru o cantitate de 1,08 milioane MWh, a plătit 42 de milioane de euro. Poate părea puţin ciudată apariţia Elveţiei în topul ţărilor care cumpără electricitate de la o ţară precum România, dar acest lucru se datorează faptului că există câţiva mari traderi de energie precum Alpiq, care activează în România, dar sunt înregistraţi în Ţara Cantoanelor. Ţara vecină, Ungaria, ocupă locul trei după sumele plătite pentru energia românească, cu 28,9 milioane euro, contravaloarea a aproape0,54 milioane Mwh livraţi.Ceilalţi vecini ai noştri, bulgarii, au cumpărat de la noi electricitateîn valoare de 6,7 milioane de euro, iar Luxemburg afăcut o investiţie de aproape două milioane de euro. Pe dealtă parte, un fapt foarte important pentru economia noastrăconstă în faptul că importurile noastre de electricitatesunt de peste patru ori mai mici decât exporturile, circa 30 de milioane de euro pentru 0,76 milioane Mwh, ceea ce face din România un exportator net de energie electrică. Jumătate din cantitatea de energie importată de ţara noastră provine din Republica Moldova, alte ţări care ne mai vând electricitate fiind Elveţia, Serbia ori Ungaria. În faţa acestor valori, un calcul simplu ne arată că valoarea medie a unui Mwh exportat este de 46 de euro, în timp ce a unuia importat este de 39 de euro. Cea mai ieftină energie a fost livrată furnizorilor din Elveţia, rezultând un preţ mediu de 38 de euro/MWh. Energia electrică produsă în 2010 a totalizat 59 de milioane de MWh, dintre care 54 au fost cu livrare. Producţia a fost în creştere cu 3% faţă de 2009.

Investiţii în reţelele de electricitate

Pentru a face faţă consumului intern, reţelele de distribuţie a energiei electrice necesită investiţii de şapte miliarde de euro. Potrivit unei estimări din piaţă, realizată de specialiştii în domeniu, în următorii 20, maximum 25 de ani, în infrastructura de distribuţie va fi nevoie de investiţii totale de 7-8 miliarde de euro doar pentru a acoperi nevoile minime de funcţionare a sistemului electric. Este vorba despre proiecte precum construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj Târniţa-Lăpuşteşti, de 1.000 MW, cea de-a doua central nucleară, grupul de 500 MW de la Complexul Energetic Craiova, cablul electric submarin dintre România şi Turcia. „Aceste investiţii sunt foarte mari şi nu se pot realize decât pe termen lung. Şi ele trebuie suportate de toţi operatorii reţelelor de energie electrică din România, de la Transelectrica (transportatorul naţional de electricitate), până la furnizorii şi distribuitorii de energie privaţi, conform declaraţiei secretarului de stat din Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Tudor Şerban, care a fost, totodată, director în cadrul Electrica SA. Chiar dacă exemplul României nu este unul tocmai fericit atunci când vine vorba despre investiţiile şi proiectele energetice, o situaţie asemănătoare se regăseşte şi în cazul multor state europene. Practic, rapoartele de specialitate arată că ţările membre UE vor trebui să cheltuiască până la 500 miliarde de euro pentru lucrări de infrastructură de reţea în următoarele trei decenii. Din această sumă, trei sferturi vor fi direcţionate către lucrările de ameliorare a reţelelor de distribuţie. Iar un aspect care nu trebuie deloc neglijat, doar 30% din aceste investiţii vor putea fi acoperite din fonduri publice, restul revenind companiilor private. Începând cu data de 21 martie 2011, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică iniţiază elaborarea „Proiectului regulamentului cu privire la extinderea reţelelor electrice de distribuţie“, în redacţie nouă. Proiectul a fost elaborat pentru ajustarea prevederilor şi a noţiunilor din Regulamentul cu privire la extinderea reţelelor electrice de distribuţie, aprobat prin Hotărârea ANRE Nr. 93/19.05.2003 la cerinţele Legii cu privire la energia electrică, nr. 124/23.12.2009, şi pentru asigurarea de condiţii echitabile operatorilor reţelelor de distribuţie şi solicitanţilor, potenţiali consumatori finali, la stabilire raporturilor juridice aferente extinderii reţelelor electrice de distribuţie în legătură cu racordarea de noi instalaţii de utilizare (în cazul apariţiei de noi localităţi, cartiere, microraioane, zone industriale sau în cazul dezvoltării localităţilor, cartierelor, microraioanelor şi a zonelor industrial existente).

Consumul de electricitate

În anul 2009, consumul de energie electrică al României s-a ridicat la 55,19 TWh. În anul 2006, numărul de consumatori casnici reprezenta 93,61% din numărul total de consumatori, iar energia consumată de aceştia ajungea la 35,72% din totalul energiei consumate. La sfârşitul anului 2005, existau 8,6 milioane consumatori de energie electrică, din care 8,04 milioane consumatori casnici, iar aproximativ 30% din energia electrică produsă în România este furnizată consumatorilor casnici. Printre cei mai mari consumatori de energie electrică din România se numără: producătorul de aluminiu Alro Slatina, combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi şi combinatul de îngrăşăminte Oltchim. O problemă particulară este însă reprezentată de furturile de energie electrică. Potrivit unui raport al Grupului Italian Enel din anul 2010, acestea se ridică, în România, la 5,4% din consum, mult peste media europeană, de 0,25%. Tot în anul 2010, conform unei estimări realizate de Compania Nokia, furturile reprezintă aproximativ 20% din consumul anual al României, iar producătorii adună pierderi de aproape 1,4 miliarde de euro anual.

Bulgaria şi-a dublat exporturile de electricitate în 2010

Bulgaria şi-a dublat exporturile de electricitate în 2010, la 7.500 GWh, faţă de anul trecut şi intenţionează să devină lider al vânzărilor de energie în Europa de Sud-Est, principalul concurent fiind România, conform Novinite. În 2009, Bulgaria a exportat 3.700 GWh, conform datelor Companiei naţionale de electricitate (NEK). Pentru 2011, este prevăzut un nivel al exporturilor de electricitate similar celui din acest an, confrom unei declaraţii a preşedintelui NEK, Krasimir Parvanov. În 2010, cantitatea de electricitate vândută în străinătate de Bulgaria a reprezentat 21,6% din energia produsă în ţară.

Electricitate de la GDF SUEZ Energy România

Începând cu 1 iulie 2007, piaţa de energie electrică din România a fost integral liberalizată, conform prevederilor Directivei 54/2003 a Consiliului European şi Legii Energiei nr. 13/2007. Prin urmare, toţi consumatorii de energie electrică, fie ei casnici sau agenţi economici, îşi pot allege furnizorul de energie electrică, în condiţiile respectării reglementărilor ANRE şi a legislaţiei în vigoare. Preocupată în permanenţă de evoluţia pieţei energetice şi de nevoile clienţilor vizavi de noile preţuri pentru servicii, compania GDF SUEZ Energy România şi-a extins activitatea şi a devenit furnizor de electricitate, odată cu obţinerea licenţei în acest domeniu, în anul 2008. Astfel, pentru clienţii business cu un consum mediu lunar de peste 10 MWh, GDF SUEZ Energy România asigură: scăderea costurilor, garanţia lucrului cu o echipă de specialiş ti dedicaţi, siguranţa de a colabora cu filiala unuia dintre cele mai importante grupuri energetice internaţionale. De asemenea, în urma unei analize de proces realizat alături de potenţialii clienţi, analiştii de business din echipa GDF SUEZ Energy România propun clienţilor formula de electricitate potrivită. Acest fapt înseamnă, în final, un preţ competitiv, calitate şi siguranţă în furnizare, vizibilitate asupra costurilor lunare şi controlul acestora.