Conducta face legătura între Asia Centrală şi sud-estul Chinei şi transportă gaze naturale din Turkmenistan, trece prin 15 provincii ale Chinei şi ajunge până în apropiere de Hong Kong. Aceasta nu este prima conductă de acest gen de pe teritoriul Chinei, ci este cea de-a doua, însă de data aceasta vorbim despre cea mai lungă din lume, graţie celor 8.700 km pe care-i măsoară. Practic, este o construcţie record, care a necesitat o investiţie pe măsură, de 21,98 miliarde dolari. Conducta a fost dată în funcţiune la începutul lunii iunie şi va transporta 30 de milioane de metri cubi de gaze în fiecare an, contribuind astfel la reducerea dependenţei de cărbune poluant a Chinei. Prin această investiţie majoră şi în urma curtării îndelungate a ţărilor din fostul bloc sovietic, precum Turkmenistan, China îşi diversifică şi îşi extinde accesul la resursele energetice de care are nevoie pentru a-şi susţine economia în creştere. Pentru această realizare, răcirea relaţiilor dintre Turkmenistan şi Rusia din 2009 (când o conductă a explodat în Turkmenistan în luna aprilie a acelui an) a jucat un rol major. Evenimentul a dus la scăderea gazului importat de Rusia din această ţară, iar China a intrat atunci în joc. În acelaşi an, Turkmenistan a început livrarea de gaze către China printr-o conductă finalizată chiar în 2009. Adăugând şi conducta finalizată în 2011, livrările de gaz către China vor totaliza 60 de milioane de metri cubi anual, mai mult decât jumătate din consumul de gaze înregistrat anul trecut în China.

Conform primului ministru din Turkmenistan, Baymurat Hojamuhamedov, ţările din centrul Asiei ar putea să-I vândă Chinei, adiţional, 20 bilioane metri cubi de gaz, ceea ce înseamnă că în 2015 putem vorbi de un export de 40–50 bilioane, cu două treimi mai mult faţă de nevoile Chinei din 2009. „Turkmenistan are rezerve uriaşe de petrol şi gaze“, susţine ministrul Petrolului, Bayramgeldy Nedirov. „Avem 160 de terenuri descoperite, în exploatare, şi alte 50 ce urmează să fie dezvoltate şi amenajate pentru a putea fi exploatate.“ Turkmenistan plănuieşte să extragă anual mai mult de 30 bilioane metri cubi de gaz din zona de sud a regiunii Yoloten, motiv pentru care a primit o linie de credit de 4 bilioane de dolari de la China Development Bank în 2009 pentru acest proiect, conform declaraţiilor guvernului. Turkmenistan speră să crească producţia de gaze la 250 bilionane metri cubi pe an până în 2030. Conform unei statistici a World Energy, rezerva naţională de gaze era de 8,1 trilioane metri cubi la finalul lui 2009. Turkmenistan estimează că acum se poate baza pe o rezervă de 21 trilioane metri cubi.

RUSIA STĂ LA PÂNDĂ

În 2009, Gazprom susţinea că planurile de a transporta gaz către China vor fi amânate până în 2014 sau 2015, din cauză că nu s-a ajuns la un consens privind preţul şi volumul. Compania speră totuşi să semneze o înţelegere prin care să transporte către China 30 bilioane metri cubi de gaz pe an timp de 30 de ani, începând cu 2015. Aceste gaze vor fi exportate din regiunea Altai şi vor ajunge până în nord-vestul Chinei. Dar, „dacă Turkmenistan va continua să exporte gaz către această ţară, este posibil ca Gazprom să se orienteze către transportul gazului său prin estul ţării, în condiţiile în care China va dori să facă o înţelegere cu compania rusească“, conform lui Julian Lee, analist energetic la Centre for Global Energy Studies din Londra.

NECESARUL CHINEI

Agenţia Internaţională pentru Energieestimează că statul chinez va avea nevoie de 142 de milioane de tone de gaz în 2015 şi de 181 de millioane de tone în 2020. În faţa unei asemenea „mine de aur“, Gazprom îşi doreşte evident să ajungă la o înţelegere cu China. Având în vedere că vorbim despre o ţară cu cel mai mare număr de locuitori de pe glob, este foarte probabil ca atât Russia, cât şi Turkmenistan să încheie contracte de transport cu China. În acest context, Rusia a început deja să construiască o conductă în partea de est, pentru a transporta gaz către Vladivostok, în apropiere de graniţa cu China. Conducta are o capacitate de 47 bilioane metri cubi pe an şi este realizată de Exxon Mobil Corp., cu scopul de a vinde gaz prin Sakhalin-1, proiectul acestei companii. Este însă o măsură care se află încă în aşteptare, cât timp Exxon negociază cu Gazprom, cel mai mare exportator rusesc.