Companiile energetice pot profita de volatilitatea preţurilor pentru resursele primare şi pot oferi clienţilor cel mai bun preţ din acel moment. Un alt handicap ar fi acela al relansării economice. în timp ce, în SUA şi în câteva state din Uniunea Europeană, economia dă semne de revenire, în România criza economică este la apogeu. Revenirea economiei statelor dezvoltate a generat şi creşterea preţului resurselor energetice pe pieţele internaţionale. Or, asta înseamnă că, în plină criză economică, industria românească se va scadea considerabil Importurile de exemplu, la gaze naturale -este o soluţie de compromis şi de scurtă durată. în funcţie de evoluţia climei, este posibil ca România să fie nevoită să apeleze la importuri în plin sezon, în luna februarie, când preţurile la gaze naturale ating valori maxime. Soluţia reală se află însă la îndemâna furnizorilor de servicii energetice integrate, care pot negocia contracte mari pe pieţele internaţionale la preţuri bune pentru consumatori.
„Companiile energetice pot profita de volatilitatea preţurilor pentru resursele primare şi pot oferi clienţilor cel mai bun preţ din acel moment“, explică Cristian Dandu, Director Tranzacţii Corporative de Energie al ENGIE România. Practic, cei mai afectaţi de situaţia economică vor fi clienţii furnizorilor de resurse energetice de dimensiuni medii sau mici, fără expunere internaţională şi fără acces direct la resursele de energie de pe pieţele internaţionale. Ca şi în cazul industriei sau serviciilor, în perioadele de criză economică, cei mai mici sunt primii expuşi efectelor negative şi, implicit, falimentului. Ceea ce poate însemna şi un anume grad de incertitudine în ceea ce priveşte siguranţa aprovizionării regulate cu resurse energetice.
Consumul energetic al României a scăzut cu aproximativ 9,8% în primele noua luni ale anului 2009, comparativ cu aceeaşi perioada a anului 2008. Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistica, cea mai mare scădere a fost înregistrata la consumul de carburanţi, urmat de gaze naturale şi energie electrica. Exportul de energie electrica a scăzut cu 37,4% faţa de aceeaşi perioada a anului trecut. Comisia Naţionala de Prognoza susţine ca anul 2010 ar putea aduce o creştere a consumului de resurse energetice de 0,5%, comparabila, daca vreţi, cu creşterea bugetara prevăzuta de guvern. Dar reprezentanţii Comisiei Naţionale de Prognoză sunt rezervaţi în ceea ce priveşte realismul proiecţiei bugetare şi consideră că mai aproape de adevăr ar fi o creştere 0 a consumului energetic al României în 2010.
Această atitudine reticentă vine ca urmare a revizuirii prognozelor cu privire la rezultatele economice cu care România va încheia anul 2009 şi a perspectivelor de relansare economică în 2010. „Cu siguranţă, vom putea vorbi despre creşteri pentru anul 2011, dar anul 2010 va fi împărţit în două: o primă parte a anului va marca o consolidare a efectelor crizei la nivel macroeconomic, cu toate consecinţele ce decurg din această consolidare, iar a doua parte a anului 2010 va marca o creştere a producţiei, după ce punctul de minim va fi atins în această iarnă“, spun surse din CNP. în aceste condiţii, menţinerea pe parcursul anului 2010 a consumului energetic la nivelul din anul 2009 va depinde, în mare măsură, tot de politica de preţuri şi de costurile cu resursele energetice. O creştere semnificativă a preţurilor şi a costurilor cu energia ar reprezenta un risc major pentru companiile industriale, în special pentru producătorii din industria cimentului, siderurgie, metalurgie. Producătorii şi distribuitorii de energie au propus deja soluţii complexe de aprovizionare cu resurse energetice pentru marii consumatori, astfel încât efectele crizei să fie atenuate.
Industria a coborât preţurile şi, în anumite cazuri, a renunţat total la marjele de profit pentru a-şi păstra clienţii şi a nu stopa activitatea. Toate aceste măsuri au fost calculate şi bugetate pe un preţ al resurselor energetice de la începutul anului, cu o marjă de maxim 15-18%. Or, atunci când resursele energetice se scumpesc cu 40% într-un an, industria trebuie să crească preţurile, şi atunci scad vânzările.
Rezultatul este catastrofal pentru toţi. Dacă tendinţa de creştere a preţurilor nu se atenuează, pentru a lăsa industria să-şi revină, atunci vom mai avea falimente mari şi în 2010, ceea ce înseamnă din nou o scădere a cererii de resurse energetice.
Google Inc. a anunţat recent strategia prin care intenţionează sa contribuie la construirea unui viitor bazat pe surse de energie ecologice. Planul va permite companiei sa ajungă neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon şi să susţină inovaţii legate de mediu, care, în final, vor fi utile pentru toată lumea. „Ameninţările fenomenului de încălzire globală necesită acţiuni îndrăzneţe, pline de imaginaţie şi cu impact pe termen lung, pentru fiecare sector al economiei. Angajamentul Google de a investi în inovaţii ecologice, în combinaţie cu impactul mondial al acestora, va contribui în mod semnificativ la promovarea şi accelerarea acţiunilor internaţionale care abordează problema modificării climei“, susţine Steve Howard, director executiv al The Climate Group.
Principalele componente ale acestei strategii vor fi: maximizarea eficienţei consumului de energie al centrelor de date Google, care sunt răspunzătoare pentru cea mai mare parte a energiei consumate de companie, utilizarea de către companie a surselor reciclabile de energie într-o măsură mai mare, compensaţii pentru emisiile care nu pot fi eliminate direct şi utilizarea activelor sale pentru a obţine un impact care să depăşească graniţele stricte ale operaţiunilor companiei. Una dintre soluţiile de mare amploare din punct de vedere investiţional la care se gândeşte boardul Google este cea a generării energiei cu ajutorul soluţiilor tehnice artificiale. Astfel, popularul motor de căutare pe internet vrea să îşi „înverzească“ centrele de date. Compania intenţionează să amplaseze platforme pe ocean, pe care să poziţioneze centrele de date care vor fi alimentate de energia valurilor. Platformele plutitoare ar permite noilor centre de date să fie construite repede şi să se deplaseze cu uşurinţă către locaţiile unde utilizatorii au mare nevoie de internet şi de servicii rapide. „Un astfel de proiect ar fi destul de scump de pus în aplicare, iar accesul la energia electrică nu ar fi întotdeauna uşor de găsit, şi un proces de răcire a apei pentru aceste centre de date ar fi destul de dificil“, au spus oficialii Google. „însă acestea sunt sisteme şi metode care pot fi aplicate şi care pot oferi centrelor de date rapiditate şi flexibilitate în operarea serviciilor
Celebra companie care a făcut cunoscut motorul de căutare Google este în prezent unul dintre exponenţii soluţiilor „eco“ în industria IT. Marea problemă cu care se confruntă compania pare să fie cea a consumului de energie de către imensele servere de date. Două căutări pe Google produc la fel de mult dioxid de carbon ca şi un fierbător de apă pentru o ceaşcă de ceai, adică 14 grame, potrivit unui fizician de la Universitatea Harvard, Alex Wissner-Gross. Acesta a estimat că o căutare de bază generează 0,02 grame de CO2 pe secundă.
Pentru site-urile web cu vizionare video, emisiile de carbon pot ajunge la 0,2 grame pe secundă. „Serverele, clienţii şi reţelele consumă electricitate, care provine din arderea combustibililor fosili, ca să ruleze. Arderea combustibililor fosili eliberează dioxid de carbon în atmosferă. Cei de la Google sunt foarte eficienţi, dar obiectivul lor principal este rapiditatea căutărilor, ceea ce înseamnă un consum mai ridicat de energie“, arată Wissner-Gross. Chris Goodall, autorul cărţii „Zece Tehnologii pentru a salva planeta“, spune că 15 minute pe Google generează între 7 şi 10 grame de dioxid de carbon. Compania a luat o poziţie oficială prin purtătorul său de cuvânt, afirmând că, deşi sunt cel mai eficient provider de internet din lume, consumul de energie generat de activitatea ei nu este unul îngrijorător.
Economisirea energiei e un subiect fierbinte pentru industria informatică. Pentru unii, asta înseamnă realizarea unei baterii cu durată de viaţă mai mare pentru laptop-uri şi palmtop-uri. Pentru alţii, reducerea costurilor şi creşterea eficienţei centrelor de date. In toate cazurile, scopul final este acelaşi: scăderea impactului folosirii computerului asupra mediului.
Cand spui calculator, Google sau Yahoo, astăzi spui aproape totul. Intr-o societate bazata exclusiv pe principiile consumismului, scara larga de aplicabilitate a industriei computerului a ajuns, din păcate, o sabie japoneză cu două tăişuri – o „katana“, care nu iartă în privinţa enormelor cantităţi de energie ce se consumă, fie că este vorba despre companii de software, fie că este vorba despre mari companii care aplică soluţiile IT pentru succesul altor industrii. Board-urile marilor companii de profil au hotărât să înceapă ofensiva în privinţa investiţiilor „eco“. O luptă care nu se va duce deloc în lumea virtuală
Lituania a reuşit să îşi convingă vecinele baltice, Letonia şi Estonia, dar şi Polonia, să finanţeze construcţia pe teritoriul lituanian a cel puţin două reactoare cu o capacitate totală de 3200 MW. Guvernul lituanian speră că acestea vor intra în funcţiune în 2015, dar proiectul este în întârziere, din cauza dezacordurilor dintre cele patru ţări cu privire la modul de împărţire a electricităţii.
Bulgaria, pe de altă parte, a semnat la sfârşitul anului 2006 un acord cu societatea rusă Atomstroiexport pentru a construi, până în 2013, la Belene, pe Dunăre, o centrală nouă cu două reactoare de ultimă generaţie, cu capacitatea de 1.000 MW, proiect pentru care nu are încă finanţare.
Polonia, Cehia, Slovacia, Bulgaria şi până la micile republici baltice caută investitori dispuşi să construiască capacităţi nucleare. Potrivit datelor făcute publice de UE, 44% dintre europeni sunt pentru şi 45% împotriva utilizării energiei nucleare. începând din 2005, răspunsurile pro au câştigat 7 procente, iar cele contra au pierdut 10. Iar opiniile favorabile ating chiar şi 62% în cazul găsirii unor soluţii fiabile pentru tratarea deşeurilor radioactive. Se aşteaptă ca, pe măsură ce îngrijorarea publicului privind securitatea energetică va creşte, opoziţia faţă de realizarea de noi centrale nucleare pe teritoriul Europei să continue să scadă.
Cehia, Lituania, România şi Slovacia dispun, deja, de centrale nucleare. în timp ce Lituania s-a obligat să închidă în acest an centrala nucleară de la Ignalina, acolo unde funcţionează ultimul reactor tip Cernobîl din UE, iar Bulgaria ar urma s închidă Kozlo- duiul, în România şi Polonia zeci de investitori curtează autorităţile pentru a le permite construcţia de capacităţi nucleare.
România utilizează energie nucleară produsă la centrala de la Cernavodă. Reactorul Cernavodă 2 a fost dat în funcţiune în 2007. în continuare, statul român va aloca până la 3 miliarde de euro în următorii 6 ani, în special pentru realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă.
De asemenea, investiţiile în acest sector includ finalizarea proiectelor de amenajare a Dunării în vederea asigurării apei de răcire la centrala nuclearelectrică de la Cernavodă, precum şi continuarea producţiei de apă grea la RAAN Drobeta Turnu Severin, pentru acoperirea necesarului Unităţilor 3 şi 4. Decizia autorităţilor de a investi în dezvoltarea capacităţilor nucleare este oficială, fiind inclusă în strategia naţională energetică până în 2020.
Ultimele studii realizate de specialiştii de la Universitatea din Minnesota au dat o „lovitură“ celebrului E85, combustibilul ecologic produs din etanol amestecat în proporţie de 85% cu benzină. Cercetările au arătat că producerea de E85 este mult mai costisitoare decât se estimase iniţial, căci în procesul tehnologic trebuie folosită o cantitate prea mare de apă – circa 2.000 de litri pentru un litru de etanol.
Concluzia studiului este că modul de irigaţie a plantaţiilor este decisiv pentru cantitatea de apă folosită la producerea combustibilului, nu neapărat tipul plantelor, şi că, deocamdată, E85 este un combustibil ecologic prea costisitor
