Evoluţia consumului de gaze naturale a revenit pe un trend ascendent după şocul suferit în anul 2009, când s-a înregistrat prima scădere a consumului global din ultimii 65 de ani. În raport cu resursele certe descoperite, această tendinţă de creştere a consumului ar putea genera o criză pe piaţa resurselor energetice primare în preajma anului 2035. Pentru evitarea unei astfel de crize – ce ar putea avea efecte mai mari şi pe termen mai lung asupra economiei decât criza financiară din 2008, generată de piaţa imobiliară şi de datoriile suverane din ţările cu economie dezvoltată –, conducerea IEA consideră că este strict necesară cooptarea în acorduri internaţionale pe termen lung a celor mai importanţi consumatori de energie din economia globală, ţări precum Rusia, India şi China. Conform scenariilor creionate de specialiştii IEA, pornind de la o creştere economic de 33% a ţărilor membre OECD până în anul 2035, cererea de resurse energetic primare va creşte cu o treime în aceeaşi perioadă. După calculele IEA, în următorii 20 de ani cererea de gaze naturale va depăşi cererea de cărbune. Dacă pentru cărbune se estimează o creştere cu 65% a cererii, pentru gaze natural cererea va tinde spre o creştere de 75% în raport cu cererea înregistrată în perioada 2010-2011. Urmând acest scenariu, în partea a doua a anului 2029 cererea de gaze naturale pe plan mondial va depăşi cererea de cărbune, iar tendinţa se va menţine cel puţin pentru următorii şase ani. Această evoluţie se bazează pe o creştere anuală de 2% pentru gaze naturale, comparative cu o creştere medie de 1,2% a cererii pentru resurse energetice. Tot până în anul 2035, producţia din surse de energie regenerabilă va creşte de la 13%, din mixul energetic de astăzi, la 18%. „Creşterea economic din ţările emergente conduce, implicit, la creşterea populaţiei şi a tuturor proceselor care generează nevoi suplimentare de energie în deceniile viitoare. Nu vom putea să ne bazăm pe resursele epuizabile şi va fi necesar să dezvoltăm producţia de energie din resurse regenerabile“, susţine directorul executiv al IEA, Maria van der Hoeven. „Guvernele trebuie să introducă măsuri mai puternice la investiţiile în tehnologii eficiente şi cu emisii reduse de carbon. Accidentul nuclear de la Fukushima, tulburările din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord şi un rebound sharp pe cererea de energie în 2010 (care a împins emisiile de CO2 la un nivel ridicat) au evidenţiat urgenţa şi amploarea provocării“, a mai spus directorul executiv Maria van der Hoeven. În prezent, creşterea surselor de energie regenerabilă este susţinută de subvenţii care se ridicau la 66 miliarde de dolari în 2010 şi ar fi necesar să ajungă la 250 miliarde dolari în 2035. Prin comparaţie, subvenţiile pentru combustibili fosili (în special pentru cărbune) au avut o valoare de 409 miliarde dolari în 2010.

RUSIA, SUA, CHINA, CANADA ŞI AUSTRALIA VOR DOMINA TOPUL PRODUCĂTORILOR DE GAZ NECONVENŢIONAL ÎN URMĂTORII 25 DE ANI

Un grup de ţări — format din Brazilia, Mexic, Indonezia şi Thailanda — este considerat important pentru viitorul resurselor energetice, datorită potenţialului ridicat de dezvoltare economică, pe baza consumului de resurse energetice primare. Membrii IEA apreciază că pentru promovarea eficienţei energetice printr-un plan de acţiuni ferme la nivel mondial este necesară cooptarea în acorduri bilaterale a acestor ţări şi nu mai este suficientă limitarea acţiunilor la ţările membre OECD. Preşedintele IEA, Nobuo Tanaka, consider că o prioritate pentru următorii zece ani este susţinerea financiară pentru dezvoltarea câmpurilor de panouri solare din nordul Africii, în deşertul Sahara, pentru a ajuta Uniunea Europeană să depăşească fără probleme o eventuală criză a resurselor primare de energie. „Europenii au nevoie de o strategie pentru soluţionarea înmagazinării resurselor primare, în special cele utilizate pentru producerea energiei electrice. Acestea ar trebui folosite doar pentru acoperirea vârfurilor de sarcină, iar majoritatea consumului casnic să se bazeze pe producţia de energie electrică din panouri solare şi câmpuri eoliene câteva luni din an“, a spus preşedintele IEA. O proiecţie a costurilor cu resurse energetice până în anul 2035, realizată de analiştii Agenţiei, conturează idea că urmează o perioadă foarte bună pentru ţările care deţin zăcăminte de gaze naturale, cererea fiind în creştere continuă pentru următorii 14-15 ani. După anul 2025, cererea de gaze naturale se va stabiliza. De aici, porneşte a doua concluzie clar definită: Birol susţine că Rusia va folosi capitalul acumulat din vânzarea gazelor natural pentru a dezvolta capacităţi de producţie din resurse regenerabile şi, astfel, Rusia se va menţine pe o poziţie-cheie în rândul furnizorilor de resurse energetice pentru Europa si Asia. Pe de altă parte, în timp ce Rusia se bazează încă foarte mult pe resursele de energie tradiţională, China a lansat, de doi ani, o adevărată campanie de investiţii în capacităţi energetice din resurse regenerabile. Chiar dacă investiţiile în regenerabile sunt, în mare măsură, realizate în exteriorul Chinei, asta arată că guvernul chinez este mai motivat să controleze capacităţi de producţie din afara Chinei, în timp ce companii energetice multinaţionale investesc în capacităţi de producţie tradiţionale pe teritoriul acestei ţări. Nu ar fi o surpriză foarte mare să constatăm că, în câţiva ani, China se va transforma într-o ţară cu reguli ecologice foarte stricte, în timp ce capacităţile de producţie poluante ar fi transferate în zona economiilor emergente sau în zona ţărilor sărace din Africa Centrală.