În ultimii ani, piaţa de energie solară din China a cunoscut o dezvoltare mai mare decât America şi Europa, ajungând ca această ţară să detină mai mult de jumatate din producţia de panouri solare din lume.
Pentru liderii chinezi, resursele regenerabile reprezintă antidotul crizei energetice cu care se confruntă statul. Acum zece ani, câmpiile din Baoding erau celebre pentru producţia de carne de măgar. Astăzi, oraşul situat la sud-vest de Beijing a devenit pionierul industriei panourilor solare din China. Conform „Financial Times“, Yingli Solar, unul dintre cei mai mari producători de panouri fotovoltaice din lume, livrează de aici panouri în Brazilia, Germania sau SUA. Prin acordarea unor resurse financiare importante pentru tehnologiile eoliene, solare şi alte tehnologii verzi, China a reuşit să atragă anul trecut, potrivit estimărilor, 243 de miliarde de dolari din finanţări şi investiţii, punând astfel pe poziţie secundară ţări puternice din întreaga lume. Drumul Chinei către o ţară verde a început în urmă cu un deceniu, când consumul foarte mare de energie şi efectele dezastruoase ale poluării i-au îngrijorat pe liderii politici. Mai mult, în 2007, Beijing a pus la cale un proiect de dezvoltare a activităţilor eoliene, solare şi pe bază de biocombustibili. De atunci, capacitatea energiei eoliene s-a dublat în fiecare an. Practic, finanţările publice şi private au transformat China în cel mai mare investitor în energie regenerabilă din lume, cheltuind anul trecut 54,4 miliarde de dolari, potrivit Pew Charitable Trusts din SUA, care monitorizează acest sector. De altfel, nu ar trebui să ne mire această determinare, având în vedere că Beijingul îşi doreşte ca, peste zece ani, combustibilii nefosili să asigure 15% din energie, în comparaţie cu 8%, cât asigură în prezent resursele regenerabile.
Însă această dezvoltare a Chinei a fost „ajutată“ nu doar de sprijinul financiar al guvernului, ci şi de forţa de muncă ieftină şi piaţa internă de desfacere de dimensiuni mari. De asemenea, facilităţile de creditare acordate de către băncile controlate de stat au pus la dispoziţia companiilor de energie regenerabilă linii de credit în valoare de 47 de miliarde de dolari.
Toate bune şi frumoase până în acest moment dar preţul practicat de China pentru panourile solare şi turbinele eoliene a dus la o scădere cu 40% a sumei la nivel internaţional. „În prezent, produsele finite sunt mai ieftine datorită Chinei. China a fost cea care a schimbat regulile jocului“, spune Wolfgang Jussen, directorul executiv al Repower, un producător german de turbine.
ALTERNATIVA AMERICANĂ
Pentru că nu şi-au dorit să ocupe a doua poziţie pe această piaţă cu un uriaş potenţial financiar, în faţa avântului chinez, în 2009, SUA au stabilit „Recovery and Reinvestment Act“, restricţionând astfel achiziţia de materiale străine prin ajutoare financiare.
A fost măsura prin care Departamentul de Comerţ al SUA a hotărât să sprijine companiile americane producătoare de panouri solare, precizând că piaţa americană a fost invadată de produsele firmelor concurente, subvenţionate de statul chinez.
Această reglementare a venit după ce mai mulţi producători de panouri solare americani, în frunte cu SolarWorld, au cerut guvernului să penalizeze companiile chinezeşti pentru practica de dumping a acestora pe pieţele americane.
Care a fost poziţia Chinei în faţa unei asemenea situaţii? Hu Jintao, preşedintele Chinei, a făcut o vizită în SUA după doar câteva zile de la anunţul celui mai mare producător american de panouri – Evergreen Solar – că va închide principala sa fabrică şi că vor rămâne 800 de oameni fără serviciu, realizând un joint venture cu o companie chineză. Michael El-Hillow, Preşedinte & CEO Evergreen Solar, a declarat în pragul falimentului: „Producătorii de panouri solare din China au primit un sprijin financiar considerabil din partea guvernului, în contextul unei mâini de lucru ieftine, ceea ce i-a transformat în lideri pe această piaţă. În timp ce SUA şi alte economii industriale din vest sunt victimele costurilor de instalare a panourilor, este de aşteptat ca America să se afle pe o poziţie dezavantajoasă.“
Solyndra, o companie californiană de producţie de sisteme fotovoltaice, a anunţat, la rândul său, că va închide una din cele două fabrici, în contextul în care Solyndra a fost desemnată în 2010 drept „Una din cele 50 cele mai inovative companii din lume“ de către revista „Technology Review”.
Nevada este un teritoriu intrat deja în colimatorul Chinei. În oraşul Laughlin, unde locuiesc 7.300 de americani, chinezii de la ENN Group vor construi o fabrică în valoare de peste 5 miliarde de dolari, ce va produce panouri solare. ENN Group a cumpărat peste 20 de hectare în oraşul american, la un preţ de 4,5 milioane de dolari, mai puţin de opt ori faţă de solicitarea americanilor în urmă cu câteva luni. Compania chineză va produce panouri solare ce vor arunca în sistemul energetic american peste 700 de megawati, suficient pentru a aduce curent electric în peste 175.000 de case americane. Fabrica va avea peste 2.500 de angajaţi în final. Cu toate acestea, importul de panouri solare din China către SUA a crescut cu 247% din 2009 până în 2011, ceea ce a dus la o scădere a preţului, ce nu este privită cu ochi buni de capitaliştii americani.
Administraţia Americană a crescut tariful vamal pentru componente ale panourilor solare, de la 2,9% la 4,73%.
„E absurd să spui că succesul companiilor chinezeşti se datorează împrumuturilor cu dobândă mică acordate de băncile de stat. Poţi obţine dobânzi mici şi de la o bancă
comercială din Occident. În plus, şi guvernele din Germania şi SUA au oferit ajutor financiar dezvoltatorilor de panouri solare“, a declarat Huang Ming, fondatorul companiei Himin Solar Corporation. China are o cotă de piaţă de 50% pe segmentul celulelor fotovoltaice din Statele Unite şi a însumat vânzări de 3 miliarde dolari în 2011, faţă de 640 de milioane în 2009.