In Romania, gazul metan a fost descoperit in anul 1909, in zona Sarmasel, judetul Mures. Asadar, industria gazului este o activitate economica ce se desfasoare de mai bine de un secol in spatiul carpato-danubiano-pontic, o industrie care a marcat dezvoltarea, a atras interese, a provocat dispute. Pe scurt, industria petrolului si cea a gazelor naturale au pus Romania pe harta econimica a Europei.Romania este recunoscuta pentru bogatia resurselor energetice naturale, iar ele au fost descoperite si exploatate inca din epoca paleoliticului. Prima resursa folosita a fost apa, moriile fiind descoperite de romani. Insa prima atestare documentare a prezentei morilor pe teritoriile romanesti este in Diploma loalitilor (1247). In secolul al paisprazecelea se folosea deja forta apei pentru sfaramarea minereurilor in Transilvania. In Tara Romaneasca, un documentar de la finele secolului al paisprazecelea atesta folosirea cuptoarelor metalurgice rudimentare, alimentata cu aer de foalele actionate de rotile miscate de forta raului Brebina, in procesul de reducere a minereului de cupru. Din secolele cincisprazece-saptesprezece avem tot mai multe informatii despre utilizarea fortei apei pentru punerea in miscare a unor instalatii de prelucrare a tesaturilor. Din aceasi perioada medievala este atestata roata cu facaie, o instalatie rudimentara, considerata stramosul turbinei hidraulice, ce continea mai multe cupe (facaiele) actionate de apa. Un alt mecanismactinoat prin forma apei – presa cu valturi – a fost atestat documentar in 1580, fiind folosit la monetaria de la Baia Mare.
Inovatiile revolutiei industriale, inceputa in Europa Occidentala in secolul al optisprazecelea, au patruns in spatiul romanesc ceva mai tarziu. Astfel, prima masina cu aburi este atestata abia in 1838: o masina cu aburi de aproximativ 14 CP a fost folosita intr-o exploatare miniera de la Zlatna, in Transilvania. Primul recensamant din Principatele Unite, realizat in 1863, atesta folosirea fortei aburilor de catre 1,32% din totalul intreprinderilor industriale (171 unitati). In aceasi perioada, in Transilvania, forta aburilor era folosita mult mai intens in industria miniera si siderurgica.
In 1854, este pusa in functiune prima cale ferata de pe teritorul Romaniei, intre Oravita si Bazias (62 km), construita de austrieci. Ca urmare a implementarii motoarelor cu aburi, cea mai folosita resursa naturala a devenit carbunele. Cele mai importante exploatari de carbune erau in Banat si in depresiunea Petrosani, insa acestea erau insuficiente si astfel Romania a devenit importator de carbune.
Pe teritorul Romaniei, exploatarea unei „gropi de pacura” este atestata inca din 1440 la Lucacesti, in Moldova. Rolul esential al petrolului lampant, a fost iliminatul public al oraselor mai importante, ca si cel al locuintelor particulare. Cererea crescuta a condus la sporirea extractiei titeiului, dar si la infiintarea mai multor rafinarii. Tendinta crescatoare a productiei a fost limitata de insuficienta capitalului autohton. Ca atare, dupa ce, in 1857, Romania a fost prima tara cu productie de titei consemnata in statisticile internationale (275 tone), in deceniile urmatoare, desi productia romaneasca a sporit la 16.000 de tone in 1880 si la circa 80.000 de tone in 1895, cresterea la nivel mondial a fost mult mai puternica, de la 4700 de tone in 1859 la aproape 4 milioane de tone in 1880 si circa 15 milioane de tone in 1895. Ponderea Romaniei in productia mondiala era de circa 0,5%. Situatia s-a schimbat odata cu adoptarea Legii Minelor din 1895, care a creeat un cadru favorabil pentru investitiile straine directe in extractia si rafinarea petrolului romanesc. In cele doua decenii care au urmat, dezvoltarea industriei petroliere a fost spectaculoasa. Au fost intemeiate mari intreprinderi, precum Steaua Romaneasca Campina (1896), Romano-Americana (1904, ca subsidiara a Sandard Oil), Colombia (1905), Concordia (1907) si Astra Romana (19010, subsidiara a Royal Dutch-Shell).
Inceputul secolului douazecilea a marcat si primele descoperiri de gaze naturale de pe teritoriul Romaniei de azi, mai precis in zona Samarsel, judetul Mures. In anul 1908, a fost instalata acolo prima sonda de foraj, iar in 1909 a inceput extractia. Activitatea organizata in industria gazelor naturale a debutat in Romania trei ani mai tarziu, in 1912, cand pe baza primelor descoperiri s-au efectuat primele livrari comerciale de gaze in scopuri casnice si industriale, pentru iluminat si incalzit. Tot in 1912 a fost infiintata prima organizatie de profil din Romania si din Europa, sub denumirea Erste Slebenduergische Ergdas Aktiengesellschaft, societate care, avand prevazut in obiectul de activitate transportul si valorificarea gazelor naturale din zacamantul Sarmasel, a inceput contruirea unei conducte de transport de gaz metan in lungime de 55 km si diametru de 153 mm, de la Sarmasel la Turda. In anul 195, la 26 noiembrie, se infiinteaza societatea Ungarische Erdgaz-Gesellschaft AG, cu sediul la Budapesta, avand ca actionar majoritar un sindicat condus de Deutsche Bank din Berlin, care avea ca scop exploatarea, transportul di distributia gazelor naturale in Transilvania – prima societate integrata in Europa. In anul 1917, orasul Turda devenea primul din Europa iluminat cu gaz natural.
Primul razboi mondial a stopat dezvoltarea energetica. Intrarea Romaniei in Primul Razboi Mondial a marcat o incetinire dramatica a dezvoltarii economice si a stopat evolutia in sectorul energetic. Valoarea investitiilor in industria de petrol si gaze naturale a inregistrat, in anii 1917-1918, o scadere de aproape de 18 ori pana la o valeoare comparabila cu investitiile realizate in 1848. In toamna anului 1916, cand s-a conturat perspectiva ocuparii unei mari parti a Romaniei de catre trupele Puterilor Centrale, au fost astupate peste 1500 de puturi de foraj petrolier si au fost distruse 70 de mici rafinarii, pentru a impiedica utilizarea resurselor petroliere de catre adversar. Desi germanii au facut eforturi considerabile pentru a repune in funciune o parte dintre capacitatile de productie distruse, nivelul productiei din 1916 a mai fost atins doar in 1926, la sapte ani de la icheierea razboiului.
Perioada interbelica sau „Explozia industriei energetice” in Romania.
Imediat dupa incheierea Primului Razboi Mondial, investitiile in dezvoltarea infrastructurii de transport a gazelor naturale au fost reluate. Astfel, in anul 1925 s-a finalizat alimentarea cu gaz metan a primelor orase din Transilvania: Turda, Tarnevani si Medias. Necesitatea reglarii presiunii gazelor la livrarea acestora din conducte de transport catre societati de distributie sau consumatorii industriali a impus montarea, in anul 1925, la Medias, a primei statii de reglare masurare-predare a gazelor naturale. Instalatii similare s-au montat in anii 1927-1928 la Turda si Campia Turzii.
Perioada interbelica a marcat o crestere a importantei resurselor petroliere si a gazelor naturale in consumul energetic national. Ponderea gazelor naturale in consumul eneergetic a crescut de la 8,2% in anul 1929 la 17,2% in anul 1937. Extractia titeiului a fost tinta investitiilor straine realizate pe teritoriul Romaniei, ajungand ca, in anul 1936, tara noastra sa devina unul din principalii producator de titei pe plan european, cu o productie de 8,7 milioane de tone
(prin comparatie, in anul 1989, Romania producea anual 9,2 milioane tone de titei). S-au dezvoltat rafinarea si exportul de produse petroliere, astfel incat
in perioada 1932-1936 exporturile de produse petroliere au devansat exporturile de cereale si reprezentau 40% din totalul exporturilor realizate de coompaniile din Romania. In Transilvania, compania UEG, care dezvoltase primele conducte de transport gaze naturale, intra in administrarea statului roman ca bun apartinand statelor ivinse in Primul Razboi Mondial. Dupa ce acest sector a fost administrat de Directia Gazului Natural, cu sediul la Cluj, in 1925 a fost creata Societatea Nationala de Gaz Metan Sonametan. Ulterior, Societatea Nationala de Gaz Metan Sonametan a revenit cu sediul in localitatea Medias, acolo unde isi avuse sediul UEG, determinand dezvoltarea economica si importanta sociala a urbei. In paralel, in Muntenia erau construite conducte pentru transportul gazului de sonda din campurile de petrol catre consumatorii industriali ce se dezvoltau in industria orizontala a domeniului petrolier. Astfel, au aparut primele conducte de alimentare cu gaze de sonda de la Campina, in 1927, si Ploiesti, in 1928. Din aceleasi conducte, odata cu revolutia industriala din perioada interbelica, se alimentau inclusiv zonele rezidentiale noi care utilizau gaze de sonda pentru incalzirea si iluminatul locuintelor.Construirea conductelor magistrale a evoluat si a fost influentata de dorinta comunitatilor locale de a utiliza noul combustibil.
Al Doilea Razboi Mondial si importanta resurselor energetice.
Al Doilea RAzboi Mondial a pus in evidenta importanta resurselor energetice pentru desfasurarea operatiunilor militare. In acest context, petrolul romanesc a devenit vital pentru masinaria de razboi germana, Germania neavand resurse petroliere proprii. Dupa ce Romania a intrat in razvoi alaturi de Germania impotriva Uniunii Sovietice, campurile petroliere au devenit tinta bombardamentelor aAliatilor, fiind considerate punct stategic pentru stoparea unitatilor militare catre rasarit. Nemtii au intarit in aceasta perioada apararea antiaeriana in zona Ploiesti-Campina. Dupa razboi, prin Conventia de armistitiu din 12 septembrie 1944 se stabilea ca 50% din despagubirile de razboi pe care Romania trebuie sa le plateasca Uniunii Sovietice trebuiau sa fie produse petroliere in valoare totala de 150 milioane de dolari. Evolutia celui de al Doilea Razboi Mondial a determinat cresterea de energie primara pentru sustinerea acestuia. Se poate considera ca aceasta a fost momentul care a determinat trecerea de la o utilizare locala a agzelor naturale la una regionala (alimentarea cu gaze a Bucurestiului si a localitatilor situate pe Valea Prahovei din zacamintele amplasate in Bazinul Transilvaniei.
Dupa al Doilea Razboi Mondial, tendinta de utilizare regionala a gazelor naturale a continuat. Prin punerea in functiune a conductei de transport Botorca-Bucuresti, in lungime de 295 km, in anul 1947, Bucurestiul a fost alimentat cu gaze naturale si din zacamintele aflate in Bazinul Transilvaniei.
In anul 1958, la Ilimbav, in judetul Sibiu, se construieste primul depozit de inmagazinare a gazelor naturale din Romania, acest moment constituie si o premiera europeana.
Un an mai tarziu, in 1959, Romania devenea prima tara exportatoare de gaze naturale din Europa, prin incheierea acordului interguvernamental intre Romania si Ungaria pentru livrarea gazelor naturale.
Perioada comunista- accent pe dezvoltarea productiei energetice.
Dupa 1954, conducerea comunista a Romaniei a acordat o importanta deosebita industrializarii tariisi, implicit asigurarii resurselor energetice necesare acestei industrializari. Sectorul energetic a ocupat primele locuri la alocari bugetale pentru investitii timp de 20 de ani. In 1956, a fost infiintat Sistemul National de Transport Gaz, initial in centrul Transilvaniei, iar ulterior reteaua a fost dezvoltata in toata tara. Primele stocuri de gaze naturale au fost efectuate in 1961 pentru aprovizionarea orasului Sibiu din zacamantul aproape epuizat de la Limbav, reusindu-se depozitarea a 60 de milioane m3 pe ciclu de stocare si sa se asigure rezerve pentru varfurile de consum pe timpul iernii.
In 1965, Romania marcheaza o premiera europeana, reusind sa amplaseze o statie de comprimare a gazelor naturale chiar pe conducta magistrala. Prima conducta de mare capacitate a fost pusa in functiune in 1947 si asigura tranzitul prin Dobrogea a gazelor naturale din Uniunea Sovietica spre bulgaria. Un an mai tarziu, in 1975, se realizeaza interconectarea sistemelor de transport regionale si se inaugureaza un sistem radiar linear. Dezvoltarea industriala accelerata si reducerea revervelor de petrol din zacaminte proprii a transformat Romania, dintr-o tara exportatoare de resurse energetice intr-o tara dependenta de importuri. Importul gazelor naturale de la Federetia Rusa a inceput in anul 1979, dupa ce in anul 1976 s-a atins un varf de consum al gazelor naturale provenite din zacaminte libere de 32,7 miliarde m3. Din acel moment, investitiile pentru sectorul energetic decise de Partidul Communist se orientau in doua directii: descoperirea de noi zacaminte in paralel cu reducerea consumului de energie. In anul 1986, la Moscova se semneaza „Conventia intre Guvernul Romaniei si al URSS privind tranzitul pe teritoriul Romaniei al gazelor naturale din URSS catre Turcia, Grecia si alte tari”. care prevedea construirea de catre partea romana a unei conducte in lungime de 190 km.
Noul val democratic- raman de actualitate noile zacaminte si eficienta energetica.
Ca urmare a separarii activitatii de transport gaze naturale de restul activitatilor Romgaz, in 2000 se infiinteaza Societatea Nationala de Transport de Gaze Naturale Transgaz S.A. Compania, aflata sub controlul Ministerului Economiei. este singurul transportator national de gaze, facand legatura dintre companiile de extractie si distribuitorii autorizati. Transgaz este structurata in mai multe sucursale si opereaza o retea de 11840 km de conducte si racorduri de alimentare la presiuni cuprinse intre 6 bani si 35 de bani (cu exceptia tranzitul international- 54 de bari) retea cu o capacitate de circa 30 miliarde m3/an. Cele doua mari societati de distributie si furnizare au fost privatizate in 2004-2005 prin vanzarea catre operatorii internationali S.C. Distrigaz Nord S.A. a fost preluata de catre grupul german E.ON, iar S.C. Distrigaz Sud S.A. de catre grupul francez Gaz de France. Activitatile de distributie de gaze naturale au fost reglementate prin legea 123/2012, care stipuleaza ca serviciul de distributie a gazelor naturale este public si se concesioneaza prin una sau mai multe unitati administrativ-teritoriale.
Conform legii, operatorul de distributie „presteaza serviciul de distributie catre toti utilizatorii sistemului de distributie, in conditii nediscriminatorii, asigura accesul.
la aceasta oricarui solicitant care indeplineste cerintele, cu respectarea normelor si standardelor de performanta prevazute in reglementarile tehnice in vigoare.