Pentru a accelera proiectele strategice vitale ale Uniunii Europene, Comisia Europeană a propus o procedură simplificată şi mai rapidă pentru acordarea autorizaţiilor de construcţie, cu stabilirea unui termen maxim pentru obţinerea autorizaţiei finale şi a finanţării din partea Uniunii. Comisia Europeană mai susţine că trebuie să existe un „ghişeu unic“, care să gestioneze cererile pentru toate autorizaţiile necesare realizării unui proiect. Potrivit Comisiei Europene, există cinci priorităţi decisive, iar în următoarele luni vor fi lansate iniţiative şi propuneri legislative concrete. Discuţii pe această temă au fost deja purtate de şefii de stat şi de guvern în cadrul primei reuniuni la nivel înalt a UE pe tema energiei, care a avut loc pe 4 februarie 2011. Pentru România, primul pas pentru integrarea într-o piaţă paneuropeană integrată în domeniul energiei îl reprezintă liberalizarea integrală a preţurilor, urmând ca toate celelalte modificări legislative să se realizeze ulterior acestei etape

ROMÂNIA, MAI APROAPE DE ECHILIBRUL ENERGETIC

Pentru companiile româneşti, crearea pieţei paneuropene de energie reprezintă practic o normalizare a relaţiilor comerciale dintre furnizorii de energie, pe de o parte, şi consumatorii de energie, de cealaltă parte. Interconectarea la reţelele de transport şi distribuţie europene, realizată parţial în acest moment, dublată de liberalizarea preţurilor pentru resurse energetice, dar şi pentru servicii de transport şi distribuţie, va permite fiecărui furnizor în parte să negocieze contractele cu consumatorii, în funcţie de parametrii solicitaţi de aceştia şi de condiţiile de livrare. În acelaşi timp, furnizorii de energie vor putea negocia cu clienţii serviciile integrate de distribuţie în cadrul aceluiaşi pachet, fără a mai fi necesară defalcarea pentru încadrarea livrărilor şi a serviciilor de distribuţie în parametrii impuşi prin normele reglementate. Singurele îngrădiri în negociere vor fi cele impuse de piaţa concurenţială, de specificul consumatorului şi de normele de mediu. De cealaltă parte, consumatorul de energie poate beneficia, prin crearea pieţei paneuropene, de o varietate de oferte privind serviciile integrate şi poate opta nu numai pentru cel mai bun preţ, dar şi pentru cel mai eficient pachet de servicii oferit de companiile energetice. O astfel de organizare a sistemului energetic ar favoriza, în primul rând, consumatorii de energie, prin competiţia directă asigurată pe rutele de aprovizionare alternative, dar şi printr-un grad sporit de securitate a aprovizionării. În plus, Comisia propune noi măsuri privind posibilitatea comparării preţurilor, schimbarea furnizorilor de energie şi sisteme de facturare clare şi transparente. În acest fel, consumatorul va putea compara facturile pentru consumuri similare provenite de la furnizori diferiţi, astfel încât să facă cea mai bună alegere în privinţa furnizorului cu care va încheia contractul final.

AVANTAJELE PIEŢEI PANEUROPENE

Analizată din perspectivă macroeconomică, realizarea pieţei energetice paneuropene aduce avantaje atât din perspective dezvoltării durabile, cât şi prin prisma investiţiilor. Guenther Oettinger, Comisarul european pentru energie, estima valoarea investiţiilor în sectorul energetic european la peste 1.000 de miliarde de euro până în anul 2020, ceea ce, în termeni financiari, se poate traduce ca fiind domeniul economic cu cea mai mare capacitate de absorbţie a investiţiilor în următorii 8-9 ani. Se vor lansa patru proiecte majore în domenii esenţiale, pentru asigurarea competitivităţii Europei, precum noi tehnologii pentru reţele inteligente, stocarea energiei electrice, cercetarea privind cea de-a doua generaţie de biocombustibili şi parteneriatul „proiecte urbane inteligente“, pentru promovarea reducerii consumului de energie în zonele urbane.

STIMULENTE PENTRU REDUCEREA COSTURILOR

Din această perspectivă, Uniunea Europeană creează premisele unor noi oportunităţi pentru industria orizontală şi cea de servicii energetice conexe. Comisia îşi propune să se concentreze asupra celor două sectoare care prezintă cel mai ridicat potenţial de reducere a consumului de energie: transporturi şi construcţii. În vederea finanţării măsurilor de reabilitare a locuinţelor şi de reducere a consumului de energie, Comisia va propune, până la jumătatea anului 2011, unele stimulente investiţionale şi instrumente financiare novatoare. Potrivit Comisiei, în sectorul public trebuie avută în vedere eficienţa energetic atunci când se achiziţionează lucrări, servicii sau produse, iar în sectorul industrial, certificatele de eficienţă energetică ar putea fi un stimulent pentru a determina companiile să investească în tehnologii cu consum energetic redus. Oportunităţile deschise prin obiectivele energetic ale Uniunii Europene încorporate în strategia „Europa 2020 pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii“, adoptată de Consiliul European în iunie 2010, oferă atât furnizorilor, cât şi consumatorilor de energie, premisele proiectării unor planuri de afaceri pe termen mediu şi lung, pe baza dezvoltării durabile a sectorului energetic