În mod constant se descoperă noi surse de energie. Iar unele dintre ele sunt extrem de inventive:
– Soccket Inc. a creat o minge de fotbal ce are în interior o bobină de inducţie menită să capteze energia în momentul în care mingea este lovită. Graţie acestui sistem, cincisprezece minute de joc furnizează trei ore de lumină LED. E o descoperire care ar putea fi de mare ajutor ţărilor mai puţin dezvoltate, care nu au suficiente resurse energetice.
– Recent a fost prezentată capacitatea impresionantă a Norvegiei de a genera energie de la maree (care sunt reglate de lună). Şi SUA au deschis deja în Maine prima centrală comercială de energie produsă de maree.
– Sony proiectează un dispozitiv care să extragă celuloză din resturile de hârtie pentru a alimenta bateriile.
– O echipă de cercetare a Universităţii Penn State a creat energie folosind „electrodializa inversă” alimentată de ape reziduale, în care electronii sunt generaţi din sare. Gradientul este creat prin forţarea apelor reziduale şi a apei dulci să intre şi să iasă dintr-o membrană.
– În dorinţa de a folosi la maximum resursele naturii, unele sate indiene obţin energie biodiesel din cojile de orez reciclate (învelisul protector al unui bob de orez).
– Citricele îşi generează proprii acizi producători de electroni care pot fi folositi pentru alimentarea LED-urilor.
Potrivit Regulamentului european 994/2010, din 2013, toate conductele de interconectare din România vor trebui să asigure şi „fluxul invers”, ceea ce înseamnă permiterea exporturilor de gaze. Conform hotnews.ro, Ministerul Economiei susţine că prin conducta Arad-Szeged, „până la sfârşitul anului 2013, fluxul invers va fi activat pentru o capacitate de 50.000 de metri cubi/oră“. Lucrările pentru fluxul invers pentru întreaga capacitate (200.000 mc/ora) a conductei vor dura cel puţin doi ani, începând cu iulie 2013. Alte conducte prin care vor fi realizate exporturi sunt Giurgiu-Ruse şi Iaşi-Ungheni.
Pentru consumatorii industriali, convergenţa preţurilor intern/import se va asigura în 2014 la un preţ estimat al gazelor din import de 380 dolari/1000 mc, acesta rămânând constant pentru consumatorii casnici până în 2018.
Americanii au inventat un nou tip de panouri solare, ce implică „celule solare 3D”, proiectate pentru a maximiza conversia luminii solare în energie electrică. Solar 3D este compania care va începe producţia în masă a noilor panouri solare 3D, folosind echipamente deja disponibile în comerţ de la Panasonic, după ce au făcut mai multe încercări pe bancul de probă, conform Energy Center. „Cea mai mare încercare a fost să facem acest proiect realizabil. Proiectarea pe computer arată excelent, însă am avut emoţii mari în ceea ce priveşte funcţionarea sistemului după ce l-am construit fizic. De asemenea, trebuie să ajungem la un preţ acceptabil, ce poate concura cu cel al panourile solare actuale“, a declarat dr. Changwan Son, director of technology la Solar3D.
Pe scurt, nanostructurile fotovoltaice din noile panouri solare sunt dispuse pe un wafer de siliciu în trei dimensiuni ce măresc semnificativ capacitatea de captare a luminii solare.
Conform Transelectrica, termocentralele pe cărbuni produc la fel de multă energie în zilele caniculare de vară ca în cele geroase de iarnă, cu o pondere de circa 40%. Şi reprezentanţii companiei de distribuţie de energie electrică Enel susţin că, din cauza căldurilor mari, consumul de energie electrică a crescut cu 20%, iar acest lucru se va observa cel mai bine în factura consumatorilor casnici. Astfel, un consumator care foloseşte aparate de aer condiţionat va plăti, în medie, cu 30% mai mult pentru factura de electricitate. Potrivit estimărilor companiei italiene Enel, într-una din zilele de caniculă s-a întregistrat un consum record de energie de 1.100 megawati în Bucureşti.
Investiţiile de peste două miliarde de euro în fermele eoliene încep să dea roade, producţia de energie eoliană urcând la maximul de 1.200 de megawati, aproape de cei aproximativ 1.400 de megawaţi produşi de cele două reactoare de la Cernavodă, care acoperă aproape integral consumul populaţiei. La fel de curios este faptul că interesul companiilor internaţionale pentru ţara noastră nu s-a redus: în clasamentul Ernst&Young al atractivităţii pentru energia verde, România se afla pe locul 14 în lume şi pe prima poziţie între ţările din regiune.
Morile de vânt au produs 1.192 de megawati şi au stabilit un nou record istoric pentru energia eoliană, conform datelor publicate de Transelectrica.
În urma colaborării cu Doung Energy, Siemens va construi pale pentru generatoare eoliene cu o lungime de 75 m, iar o moară cu trei asemenea pale va avea 154 m şi se va înălţa pe coasta britanică. Pentru început, proiectul presupune construirea a 300 de asemenea giganţi, ce vor fi înălţaţi între 2014 şi 2017 şi vor furniza o putere de 1.800 megawati. Pentru cei curioşi şi care au drum pe teritoriul britanic, primele două turbine vor fi instalate chiar în acest an, pentru testare, în ferma eoliană de la Gunfleet Sands.
Factura energetică a Franţei a ajuns la un nivel maxim istoric de 61,4 miliarde de euro în anul 2011, de patru ori mai mare decât în urmă cu 20 de ani, conform unui raport al Ministerului de Ecologie, citat de AFP. „Doar ea singură, factura energetică a Franţei, a reprezentat 88% din deficitul comercial al ţării”, a subliniat Comisariatul general al Dezvoltării Durabile în „Bilanţul energetic al Franţei pentru 2011”.
Precedentul record a fost atins în 2008, un an de vârf pentru preţul petrolului, cu 58,1 miliarde de euro (59,2 miliarde de euro în preţuri constante).
GDF SUEZ Energy România, prin filiala sa Brăila Winds, a inaugurat în data de 4 mai 2012 lucrările de construcţie a primului parc eolian al Grupului GDF SUEZ în România, din comuna Gemenele, judeţul Brăila. Lucrările sunt în grafic şi respectă planificarea propusă iniţial, graţie mobilizării echipei care gestionează acest proiect de anvergură.
Informaţiile tehnice, din teren, ale acestui proiect ambiţios vorbesc de la sine:
– în data de 24 mai a fost finalizată montarea armăturii la prima fundaţie din cadrul parcului eolian, din comuna Gemenele, fundaţia G 7.1
– Construcţia fundaţiei s-a realizat prin consolidarea terenului de fundare cu piloni foraţi, montarea inelului Siemens şi a 7.000 kg de fier beton, montat în armătura de către o echipă de 20 de specialişti din partea constructorului, compania Viarom. Lucrările de execuţie a fundaţiei au fost urmărite şi verificate de către specialiştii companiei Tebodin;
– La turnarea fundaţiei se vor utiliza circa 600 mc de beton, turnare ce se va realiza cu două pompe şi opt betoniere;
– în paralel s-a demarat montarea inelului şi a armăturii la cea de-a doua fundaţie G 7.2, precum şi lucrările de săpături şi consolidare a terenului de fundare pentru Substaţia de 110 KW, ce va face legătura cu staţia Romanu. Lucrările de executare a fundaţiei la Substaţia de 110 kw sunt realizate de către o echipă de 10 muncitori ai companiei Energobit.
In primele sapte luni din 2013, tara noastra a importat o cantitate de titei de peste 2,576 milioane de tone echivalent petrol, cu 261.800 tep (9.2%) mai putin decat in aceasi perioada a anului trecut, conform datelor cetralizate de Institutul National de Statistica (INS) si preluate de energielive.ro. Productia de titei s-a ridicat, in perioada ianuarie-iulie 2013, la
circa 2,243 milioane tep, fiind cu 1,3% (29.900 tep) mai mica fata de cea din perioada similara a anului trecut. In 2012, Romania s-a mentinut pe locul zece in topul producatorilor de petrol din Europa si Eurasia, desi productia a scazut cu 2,8%, pana la 86.000 barii pe zi, ceea ce reprezinta 0,1% din productia mondiala, conform unui studiu realizat de British Petroleum. Consumul de petrol in Romania a scazut in 2012 cu 3,6% fata de anul anterior, situandu-se la 182.000 barii pe zi (0,2% din consumul mondial).
Pretul la care Romania importa gaze rusesti a crescut cu 420 de dolari pe mia de metrii cubi in ultumul trimestru al anului 2013, de la 405 dolari pe mia de metrii cubi cat a fost pe trimestrul al treilea, potrivit unor documente ale Autoritatii Nationale de Reglementare in Energie (A.N.R.E.) si preluate de Agerpres. Astfel, exprimat in lei si in unitati energetice, pretul gazelor de import a ajuns la 130 de lei pe MW/H in ultimul trimestru, cu 1,5% in plus fata de 128 de lei pe MW/H in perioada iulie-septembrie 2013.
