Comisia Europeană pregăteşte un sistem comun de calculare a bazei de impozitare pentru companiile care îşi desfăşoară activitatea în Uniunea Europeană (UE). Companiile îşi vor putea consolida toate profi turile şi pierderile înregistrate pe tot teritoriul UE, iar pentru cărbuni se doreşte introducerea unei noi taxe, în timp ce pentru carburanţi şi combustibili destinaţi încălzirii se va introduce un impozit minim. Executivul UE vrea să reformeze taxarea energiei, care generează venituri de 240 de miliarde de euro. În prezent, sistemele de taxare a energiei variază amplu de la un stat la altul şi conduc des la stimularea paradoxală a celor mai mari poluatori. Până în 2020, UE vrea să reducă cu 20% emisiile de dioxid de carbon, considerat principalul responsabil pentru schimbările climatice. Obiectivul UE este însă subminat de un system care impune cele mai mici taxe celor mai importante surse de poluare, precum cărbunele, şi cele mai mari asupra unui combustibil cu emisii reduse de carbon, respective bioetanolul.
GDF SUEZ şi International Power au anunţat că, în urma câştigării unei licitaţii de energie în Brazilia, proiectul hidro Jirau va fi extins de la versiunea originară, de 44 de unităţi, la 50 de unităţi. Această extindere va aduce capacitatea totală a proiectului în construcţie la 3.750 MW, cu cea mai mare parte a producţiei sale contractate pe termen lung, în conformitate cu acordurile de cumpărare de energie (PPA). Pentru cele şase unităţi, a fost alocată o capacitate de 209 MW de energie asigurată şi 100% din această energie a fost vândută în piaţa reglementată, la un preţ de 102 $/MWh pe o perioadă de 30 de ani, începând cu 2014. Producţia totală de energie asigurată pentru întregul proiect se ridică acum la 2184 MW, din care 73% este contractată pe termen lung în cadrul PPA. Soldul va fi vândut pe piaţa liberă, în principal pentru clienţii industriali. Proiectarea centralei electrice Jirau a luat în considerare potenţialul de unităţi suplimentare. Ca urmare, această extindere va benefi cia de infrastructura comună şi economiile de scară, prin care se va adăuga valoare proiectului.
Gérard Mestrallet, preşedinte şi CEO al GDF SUEZ, şi Jean- François Cirelli, vicepreşedinte GDF SUEZ, au inaugurat o nouă instalaţie cu o capacitate de 435 MW, ce funcţionează cu ciclu combinat de gaz la centrala electrică de la Montoir-de-Bretagne (Loire-Atlantique). Această central SPEM, prima unitate de acest gen situată în vestul Franţei, va oferi un supliment de producţie de energie electrică vitală pentru securitatea aprovizionării cu energie în Pays-de-la-Loire şi regiunea Bretania. Pentru o investiţie de aproape 300 milioane de euro, central Montoir-de-Bretagne va genera 2.2 TWh de electricitate pe an, echivalentul consumului anual de energie electrică de la aproape 450.000 gospodării. Construcţia centralei a durat peste doi ani. În Franţa, GDF SUEZ are o capacitate totală de producţie de energie electrică de peste 8.000 MW, din care 2.147 MW sunt produşi din gaze naturale.
În noiembrie 2011, cancelarul german Angela Merkel, împreună cu preşedintele rus, Dmitri Medvedev, primulministru francez, François Fillon, premierul olandez, Mark Rutte, şi comisarul european pentru Energie, Günther Oettinger au inaugurat oficial prima linie a conductei de gaz Nor d Stream între Rusia şi Europa. Nord Stream este o realizare majoră pentru Rusia, Europa şi GDF SUEZ. Conducta creează un traseu nou, mai puţin ocolit, de furnizare a gazelor naturale din Rusia către ţările din Europa de Vest. Diversificarea traseelor de transport garantează securitatea aprovizionării pentru clienţii Grupului GDF SUEZ din Franţa şi din întreaga Europă. La inaugurarea Nord Stream, Gérard Mestrallet, preşedinte şi CEO al GDF SUEZ (care deţine o participaţie de 9% în proiect), a spus: „Nord Stream este o conductă de gaz de o importanţă strategică pentru Europa. Acest proiect industrial contribuie în mod semnificativ la securitatea aprovizionării în nord-vestul Europei, în condiţiile în care GDF SUEZ este unul dintre liderii furnizorilor de energie şi aprovizionează cu gaze naturale şi energie electrică milioane de clienţi din această zonă a Europei“.
Petrom, împreună cu ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited (EEPRL), o filială a Companiei ExxonMobil, au anunţat că Domino-1, prima sondă de explorare în ape de mare adâncime din sectorul românesc al Mării Negre, indică prezenţa gazelor naturale. „Acest fapt este încurajator, însă este prea devreme în procesul de explorare şi evaluare a datelor pentru a specula dacă se vor dovedi comerciale sau nu“, conform comunicatului. Sonda Domino-1 este situată în blocul Neptun, la 170 kilometri de ţărm, în ape cu adâncimea de aproximativ 1.000 de metri, şi este forată cu tehnologie de ultimă generaţie. Operaţiunile de foraj au început la sfârşitul anului 2011 şi se estimează că adâncimea totală a sondei va fi de peste 3.000 de metri sub nivelul mării.
Evoluţia consumului de gaze naturale a revenit pe un trend ascendent după şocul suferit în anul 2009, când s-a înregistrat prima scădere a consumului global din ultimii 65 de ani. În raport cu resursele certe descoperite, această tendinţă de creştere a consumului ar putea genera o criză pe piaţa resurselor energetice primare în preajma anului 2035. Pentru evitarea unei astfel de crize – ce ar putea avea efecte mai mari şi pe termen mai lung asupra economiei decât criza financiară din 2008, generată de piaţa imobiliară şi de datoriile suverane din ţările cu economie dezvoltată –, conducerea IEA consideră că este strict necesară cooptarea în acorduri internaţionale pe termen lung a celor mai importanţi consumatori de energie din economia globală, ţări precum Rusia, India şi China. Conform scenariilor creionate de specialiştii IEA, pornind de la o creştere economic de 33% a ţărilor membre OECD până în anul 2035, cererea de resurse energetic primare va creşte cu o treime în aceeaşi perioadă. După calculele IEA, în următorii 20 de ani cererea de gaze naturale va depăşi cererea de cărbune. Dacă pentru cărbune se estimează o creştere cu 65% a cererii, pentru gaze natural cererea va tinde spre o creştere de 75% în raport cu cererea înregistrată în perioada 2010-2011. Urmând acest scenariu, în partea a doua a anului 2029 cererea de gaze naturale pe plan mondial va depăşi cererea de cărbune, iar tendinţa se va menţine cel puţin pentru următorii şase ani. Această evoluţie se bazează pe o creştere anuală de 2% pentru gaze naturale, comparative cu o creştere medie de 1,2% a cererii pentru resurse energetice. Tot până în anul 2035, producţia din surse de energie regenerabilă va creşte de la 13%, din mixul energetic de astăzi, la 18%. „Creşterea economic din ţările emergente conduce, implicit, la creşterea populaţiei şi a tuturor proceselor care generează nevoi suplimentare de energie în deceniile viitoare. Nu vom putea să ne bazăm pe resursele epuizabile şi va fi necesar să dezvoltăm producţia de energie din resurse regenerabile“, susţine directorul executiv al IEA, Maria van der Hoeven. „Guvernele trebuie să introducă măsuri mai puternice la investiţiile în tehnologii eficiente şi cu emisii reduse de carbon. Accidentul nuclear de la Fukushima, tulburările din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord şi un rebound sharp pe cererea de energie în 2010 (care a împins emisiile de CO2 la un nivel ridicat) au evidenţiat urgenţa şi amploarea provocării“, a mai spus directorul executiv Maria van der Hoeven. În prezent, creşterea surselor de energie regenerabilă este susţinută de subvenţii care se ridicau la 66 miliarde de dolari în 2010 şi ar fi necesar să ajungă la 250 miliarde dolari în 2035. Prin comparaţie, subvenţiile pentru combustibili fosili (în special pentru cărbune) au avut o valoare de 409 miliarde dolari în 2010.
RUSIA, SUA, CHINA, CANADA ŞI AUSTRALIA VOR DOMINA TOPUL PRODUCĂTORILOR DE GAZ NECONVENŢIONAL ÎN URMĂTORII 25 DE ANI
Un grup de ţări — format din Brazilia, Mexic, Indonezia şi Thailanda — este considerat important pentru viitorul resurselor energetice, datorită potenţialului ridicat de dezvoltare economică, pe baza consumului de resurse energetice primare. Membrii IEA apreciază că pentru promovarea eficienţei energetice printr-un plan de acţiuni ferme la nivel mondial este necesară cooptarea în acorduri bilaterale a acestor ţări şi nu mai este suficientă limitarea acţiunilor la ţările membre OECD. Preşedintele IEA, Nobuo Tanaka, consider că o prioritate pentru următorii zece ani este susţinerea financiară pentru dezvoltarea câmpurilor de panouri solare din nordul Africii, în deşertul Sahara, pentru a ajuta Uniunea Europeană să depăşească fără probleme o eventuală criză a resurselor primare de energie. „Europenii au nevoie de o strategie pentru soluţionarea înmagazinării resurselor primare, în special cele utilizate pentru producerea energiei electrice. Acestea ar trebui folosite doar pentru acoperirea vârfurilor de sarcină, iar majoritatea consumului casnic să se bazeze pe producţia de energie electrică din panouri solare şi câmpuri eoliene câteva luni din an“, a spus preşedintele IEA. O proiecţie a costurilor cu resurse energetice până în anul 2035, realizată de analiştii Agenţiei, conturează idea că urmează o perioadă foarte bună pentru ţările care deţin zăcăminte de gaze naturale, cererea fiind în creştere continuă pentru următorii 14-15 ani. După anul 2025, cererea de gaze naturale se va stabiliza. De aici, porneşte a doua concluzie clar definită: Birol susţine că Rusia va folosi capitalul acumulat din vânzarea gazelor natural pentru a dezvolta capacităţi de producţie din resurse regenerabile şi, astfel, Rusia se va menţine pe o poziţie-cheie în rândul furnizorilor de resurse energetice pentru Europa si Asia. Pe de altă parte, în timp ce Rusia se bazează încă foarte mult pe resursele de energie tradiţională, China a lansat, de doi ani, o adevărată campanie de investiţii în capacităţi energetice din resurse regenerabile. Chiar dacă investiţiile în regenerabile sunt, în mare măsură, realizate în exteriorul Chinei, asta arată că guvernul chinez este mai motivat să controleze capacităţi de producţie din afara Chinei, în timp ce companii energetice multinaţionale investesc în capacităţi de producţie tradiţionale pe teritoriul acestei ţări. Nu ar fi o surpriză foarte mare să constatăm că, în câţiva ani, China se va transforma într-o ţară cu reguli ecologice foarte stricte, în timp ce capacităţile de producţie poluante ar fi transferate în zona economiilor emergente sau în zona ţărilor sărace din Africa Centrală.
Faptul că South Stream poate să tranziteze apele Turciei era ultimul element de care avea nevoie Moscova pentru a realize proiectul de furnizare a gazelor către Europa, care rivalizează cu conducta Nabucco susţinută de UE, potrivit Reuters. În acest fel, South Stream poate ocoli Ucraina, una dintre principalele rute de tranzit ale gazelor ruseşti. Gazoductul South Stream avea nevoie de acest acord de tranzitare a apelor teritoriale ale Turciei (ţară care este, de asemenea, participant la proiectul Nabucco) pentru a ajunge în sud-estul Europei. „Aş dori să mulţumesc Guvernului turc pentru decizia de a autoriza construcţia South Stream în zona economică a Turciei“, a declarat premierul Vladimir Putin în cadrul unei ceremonii, la Moscova. Decizia Turciei, unul dintre cei mai mari consumatori de gaze natural ruseşti, a fost una neaşteptată, de vreme ce în luna noiembrie a anunţat că nu va prelungi un contract cu Gazprom, pentru 6 miliarde de metri cubi de gaze pe an. Gazprom deţine o participaţie de 50% din proiectul South Stream, care este proiectat să transporte 63 miliarde de metri cubi de gaz rusesc pe an către Europa; Eni din Italia are 20%, în timp ce EDF din Franţa şi Wintershall din Germania au câte15% fiecare.
La finele anului 2011, Guvernul a hotărât scoaterea din rezerva de stat, sub formă de împrumut, până la 31 octombrie 2012, a unor cantităţi de cărbune energetic şi păcură pentru unele centrale electrice şi termice afl ate sub autoritatea Ministerului Economiei sau în administrarea unor autorităţi locale, conform declaraţiei purtătorului de cuvânt al Guvernului, Ioana Muntean. „Este vorba despre o cantitate de peste 1,18 milioane de tone de cărbune energetic şi 137.000 de tone de păcură pentru 17 operatori economici. Măsura a fost luată pentru asigurarea, pe perioada iernii, a energiei electrice şi termice pentru populaţie“, a completat purtătorul de cuvânt al Guvernului. Împrumutul cantităţilor de păcură pentru trei dintre operatorii economici — CET Iaşi, SC Uzina Termoelectrica Giurgiu SA şi SC Electrocentrale Oradea SA — se acordă până la 31 martie 2012.
Sectorul energiei solare este în creştere, dar producătorii din Europa şi SUA se confruntă cu o presiune mare din partea companiilor chineze.
Compania chineză LDK Solar Co. a făcut o ofertă pentru achiziţionarea firmei germane Sunways, prin care ar avea acces la tehnologii de ultimă oră şi ar putea să pătrundă pe cea mai mare piaţă de energie fotovoltaică din lume. LDK Solar Co. este unul dintre cei mai mari producători de panouri solare la nivel mondial şi a oferit 24,2 milioane de euro pentru preluarea Sunways. În următoarea perioadă, oferta urmează să fi e studiată de acţionari şi de autorităţile de reglementare în domeniu. Dacă afacerea se va realiza, LDK Solar Co. va deveni prima companie chineză de energie solară de pe piaţa germană — cea mai mare piaţă de energie fotovoltaică din lume. Oferta companiei chineze vine în contextul în care Sunways a înregistrat pierderi în primul şi cel de-al treilea trimestru din 2011. LDK Solar Co. este cotată la cel mai mic nivel de încredere de către agenţia de evaluare Standard and Poor’s, în timp ce ratingul dat de Moody’s este B1, calificativ ce indică un risc ridicat. Experţii apreciază că oferta pentru Sunways va fi urmată de altele de acest gen pe piaţa europeană. În ultimii ani, mai multe fi rme importante din domeniu, printre care Solyndra din SUA şi Solar Millennium din Germania, au intrat în insolvenţă.
La Dubai a fost inaugurat un proiect ce vizează producerea de energie prin intermediul panourilor solare, căruia i s-a dat numele emirului: Complexul Muhammad Bin Rashid Al Maktium. Proiectul este considerat unul din cele mai impresionante din lume , având în vedere tehnologia de care dispune şi cantitatea de energie produsă. Acest proiect se integrează în perspectiva de conservare a resurselor naturale şi protecţie a mediului înconjurător, conform ADN Kronos.
