Romania se afla pe locul cinci in Europa la productia de titei si gaze, iar dependenta de importuri este de 25%, sub media europeana de 50% a declarat Vasile Iuga, managing partner pentru Europa de Sud-Est in cadru PrinceWaterhouse Coppers (PwC) si preluate de finantistii.ro. Principalul producator de gaze si petrol in Europa este Norvegia, care a extras anul trecut 1,3 miliarde de barii echivalentul petrol (bep). Urmeaza Marea Britanie, cu 583 milioane bep, Olanda, cu 520 milioane bep, Danemarca, cu 114 milioane bep, si Romania, cu o productie de 102 milioane bep. Clasamentul continua cu Germania, care a produs anul trecut 98 milioane bep, Italia, 91 milioane bep, Polonia, 44 milioane bep, Turcia, 20 milioane bep, Austria, 18 milioane bep, Israel, 16 milioane bep, Croatia, 16 milioane bep, Si franta, 9 milioane bep.
In 2050 vom consuma energie electrica produsa in Sahara si Congo, sustin specialistii implicati in proiectul „Desertec”. Conform acestora, viitorul energetic al Europei s-ar putea afla in mijlocul celui mai extins desert din lume, Sahara. unde razele solare au o putere atat de mare, incat incalzesc atmosfera zilnic la peste 60 grade C. Prin proiectul ” Desertec”, concernele energetice europene intentioneaza sa capteze aceasta energie cu panouri solare. Fizicianul Gerhard Knies de la acceleratorul de particule din Hamburg, lucreaza de sapte ani la proiect si sustine: „In desert se acumuleaza, in doar sase ore, suficienta energie solara pentru a acoperi tot necesarul omenirii pe timp de un an. O parte din aceasta energie o putem capta cu tehnica deja existenta. Avem de-a face aici cu cel mai amplu proiect energetic ce poate fi pus in aplicare in mijlocul desertului”. Expertii estimeaza ca „Desertec” va costa circa 400 miliarde de euro.
Actualizat in 27-03-2014
Program de functionare cu publicul-orar.
Serviciul de receptie clienti distributie. Camera 033-Acces gaz.
Luni-Vineri intre orele 8:00-20:00
Serviciu de avize amplasament. Camera 033-Acces gaz.
Luni-Vineri intre orele 8:00-20:00
Serviciu receptie clienti furnizare. Contracte de furnizare.
Luni-Vineri intre orele 8:30-16:30
Serviciul registratura:
Imprimantele pentru inregistrarea documentelor functioneaza:
Luni-Vineri intre orele 8:30-16:30
Program de lucru cu publicul:
Luni-Vineri intre orele 9:00-11:30
Lista cu preturi la serviciile GDF SUEZ.
Actualizat 1-02-2014.
______________________________________________________________________
| Denumire serviciu | Unitate de | Tarif |
| | masura | cu TVA |
|________________________________________|____________|______________|
|Punere in functiune pentru renominalizari, |
|modificari IUGN (instalatie de utilizare gaze naturale) |
|____________________________________________________________________|
|pentru un debit Q<10mc/h | | |
| | 1 bucata | 155,38 |
|________________________________________|____________|______________|
|pentru un debit 10mc/h< Q < 65mc/h | | |
| | 1 bucata | 202,00 |
|________________________________________|____________|______________|
|pentru un debit instalat Q> 65 mc/h | | |
| | 1 bucata | 239,35 |
|________________________________________|____________|______________|
|Punere in functiune cu instalare contor (PIF INITIAL) |
| |
|____________________________________________________________________|
|pentru un debit Q<10mc/h | | |
| | 1 bucata | 225,51 |
|________________________________________|____________|______________|
|pentru un debit 10mc/h< Q < 65mc/h | | |
| | 1 bucata | 280,88 |
|________________________________________|____________|______________|
|pentru un debit 65 mc/h< Q < 650mc/h | | |
| | 1 bucata | 384,87 |
|________________________________________|____________|______________|
|pentru un debit Q > 650mc/h | | |
| | 1 bucata | 505,59 |
|________________________________________|____________|______________|
|Punerea in functiune fara instalare contor dupa incetarea |
|motivelor intreruperii |
|____________________________________________________________________|
|pentru un debit Q<10mc/h | | |
| | 1 bucata | 139,85 |
|________________________________________|____________|______________|
|pentru un debit 10mc/h< Q < 65mc/h | | |
| | 1 bucata | 191,23 |
|________________________________________|____________|______________|
|pentru un debit instalat Q> 65mc/h | | |
| | 1 bucata | 236,65 |
|________________________________________|____________|______________|
|Punerea in functiune cu instalare contor dupa incetarea |
|motivelor intreruperii |
|____________________________________________________________________|
|pentru un debit Q10mc/h | | |
| | 1 bucata | 136,26 |
|________________________________________|____________|______________|
|pentru un debit 10mc/h< Q < 65mc/h | | |
| | 1 bucata | 229,49 |
|________________________________________|____________|______________|
|pentru un debit 65 mc/h<Q < 650mc/h | | |
| | 1 bucata | 351,40 |
|________________________________________|____________|______________|
|pentru un debit Q < 650mc/h | | |
| | 1 bucata | 406,39 |
|________________________________________|____________|______________|
|Limitarea si readucere la |
|parametrii initiali |
|____________________________________________________________________|
|Limitarea furnizarii manuale la | | |
|parametrii initiali (B5-B6) | 1 bucata | 175,70 |
|________________________________________|____________|______________|
|Scoaterea din functiune cu ridicare contor pentru incheierea |
|activitatii sau lucrari |
|____________________________________________________________________|
|pentru un debit Q<10mc/h | | |
| | 1 bucata | 109,96 |
|________________________________________|____________|______________|
|pentru un debit 10mc/h < Q < 65mc/h | | |
| | 1 bucata | 138,64 |
|________________________________________|____________|______________|
|pentru un debit 65 mc/h < Q < 650mc/h | | |
| | 1 bucata | 145,82 |
|________________________________________|____________|______________|
|pentru un debit Q > 650mc/h | | |
| | 1 bucata | 198,41 |
|________________________________________|____________|______________|
|Scoaterea din functiune ca urmare | | |
|a neplatii | 1 bucata | 141,91 |
|________________________________________|____________|______________|
|Repunerea in functiune ca urmare | | |
|a platii | 1 bucata | 96,25 |
|________________________________________|____________|______________|
|Debransare | | |
| | 1 bucata | Conform deviz|
|________________________________________|____________|______________|
|Controlul vizual al contorului | | |
| | 1 bucata | 54,47 |
|________________________________________|____________|______________|
|Verificarea metrologica a contorului |
| |
|____________________________________________________________________|
|contor cu peretii deformabili G1-G4 | | |
| | 1 bucata | 57,18 |
|________________________________________|____________|______________|
|contor cu peretii deformabili G6-G40 | | |
| | 1 bucata | 111,70 |
|________________________________________|____________|______________|
|contor cu peretii deformabili G65 | | |
| | 1 bucata | 147,56 |
|________________________________________|____________|______________|
|contor cu peretii deformabili G100 | | |
| | 1 bucata | 197,09 |
|________________________________________|____________|______________|
|contor cu pistoane G40 | | |
| | 1 bucata | 280,51 |
|________________________________________|____________|______________|
|contor cu pistoane G65 | | |
| | 1 bucata | 280,51 |
|________________________________________|____________|______________|
|contor cu pistoane G100 | | |
| | 1 bucata | 317,01 |
|________________________________________|____________|______________|
|contor cu pistoane G160 | | |
| | 1 bucata | 408,26 |
|________________________________________|____________|______________|
|contor cu pistoane G250 | | |
| | 1 bucata | 583,43 |
|________________________________________|____________|______________|
|contor cu turbina G65 | | |
| | 1 bucata | 309,19 |
|________________________________________|____________|______________|
|contor cu turbina G100 | | |
| | 1 bucata | 335,26 |
|________________________________________|____________|______________|
|contor cu turbina G160 | | |
| | 1 bucata | 387,40 |
|________________________________________|____________|______________|
|contor cu turbina G250 | | |
| | 1 bucata | 429,11 |
|________________________________________|____________|______________|
|contor cu turbina G400 | | |
| | 1 bucata | 542,71 |
|________________________________________|____________|______________|
|contor cu turbina G850 | | |
| | 1 bucata | 664,89 |
|________________________________________|____________|______________|
|contor cu turbina G1000 | | |
| | 1 bucata | 858,35 |
|________________________________________|____________|______________|
|contor cu turbina G1600 | | |
| | 1 bucata | 858,35 |
|________________________________________|____________|______________|
|contor cu turbina G2500 | | |
| | 1 bucata | 1000,90 |
|________________________________________|____________|______________|
|convectoare electronice de volum tip PTZ| | |
| | 1 bucata | 199,70 |
|________________________________________|____________|______________|
|convectoare electronice de volum tip TC | | |
| | 1 bucata | 142,34 |
|________________________________________|____________|______________|
|calculator de debit MULTISTREAM | | |
| | 1 bucata | 761,26 |
|________________________________________|____________|______________|
|calculator de debit UNISTREAM | | |
| | 1 bucata | 532,54 |
|________________________________________|____________|______________|
|traducator de presiune multivariabil | | |
| | 1 bucata | 305,04 |
|________________________________________|____________|______________|
|traducator electronic de presiune | | |
| | 1 bucata | 152,53 |
|________________________________________|____________|______________|
|traducator de temperatura | | |
|(termorezistenta) | 1 bucata | 132,66 |
|________________________________________|____________|______________|
|traducator de debit | | |
|(debimentru diferential) | 1 bucata | 188,93 |
|________________________________________|____________|______________|
|disc diafragma | | |
| | 1 bucata | 132,66 |
|________________________________________|____________|______________|
|manometre cu element elastic | | |
| | 1 bucata | 53,70 |
|________________________________________|____________|______________|
|analiza gazcromatograf | | |
| | 1 bucata | 886,58 |
|________________________________________|____________|______________|
|analiza umiditate gaze | | |
| | 1 bucata | 306,97 |
|________________________________________|____________|______________|
|Analiza nivelului de odorizare gaze | | |
| | 1 bucata | 99,87 |
|________________________________________|____________|______________|
|verificarea rezistentei la presiune | | |
| a conductelor | 1 bucata | 232,57 |
|________________________________________|____________|______________|
|Inlocuirea contorului de gaz |
| |
|____________________________________________________________________|
|Inlocuire contor pentru un debit G1- | | |
|G10 membrana | 1 bucata | 166,14 |
|________________________________________|____________|______________|
|Inlocuire contor pentru un debit G16- | | |
|G25 membrana (instalatie complexa) | 1 bucata | 156,57 |
|________________________________________|____________|______________|
|Inlocuire contor pentru un debit G40- | | |
|G100 membrana | 1 bucata | 350,20 |
|________________________________________|____________|______________|
|Inlocuire contor pentru un debit G40, | | |
|G 65, G100 cu pistoane | 1 bucata | 242,63 |
|________________________________________|____________|______________|
|Inlocuire contor pentru un debit G160- | | |
|G250 cu pistoane, turbine | 1 bucata | 266,54 |
|________________________________________|____________|______________|
|Inlocuire contor pentru debit G250-G650 | | |
|cu pistoane, turbine | 1 bucata | 290,45 |
|________________________________________|____________|______________|
|Inlocuire contor pentru un debit G1000, | | |
|G1500, G2500 turbina | 1 bucata | 461,92 |
|________________________________________|____________|______________|
|Citire speciala | | |
| | 1 bucata | 54,47 |
|________________________________________|____________|______________|
|Actualizarea bazei de date cu indexul | | |
|preluat de la furnizor | 1 bucata | 18,95 |
|________________________________________|____________|______________|
|Eliberare copie documente |
| |
|____________________________________________________________________|
|>10 pagini inclusiv | | |
| | 1 bucata | 32,91 |
|________________________________________|____________|______________|
|<10 pagini | | |
| | 1 pagina | 3,29 |
|________________________________________|____________|______________|
|Certificarea respectarii unor norme de | | |
|executie a lucrarilor | 1 bucata | 267,70 |
|________________________________________|____________|______________|
|Deviere traseu conducta | | |
| | 1 bucata |Conform deviz |
|________________________________________|____________|______________|
|Aviz de principiu |
| |
|____________________________________________________________________|
|pentru locatie cu numar postal | | |
| | 1 bucata | 140,90 |
|________________________________________|____________|______________|
|pentru locatie fara numar postal | | |
| | 1 bucata | 473,18 |
|________________________________________|____________|______________|
|Aviz de traseu |
| |
|____________________________________________________________________|
|pentru locatie cu numar postal | | |
| | 1 bucata | 140,90 |
|________________________________________|____________|______________|
|pentru locatie fara numar postal | | |
| | 1 bucata | 473,18 |
|________________________________________|____________|______________|
|Aviz de amplasament |
| |
|____________________________________________________________________|
|pentru locatie cu numar postal | | |
| | 1 bucata | 140,90 |
|________________________________________|____________|______________|
|pentru locatie fara numar postal | | |
| | 1 bucata | 473,18 |
|________________________________________|____________|______________|
|Avizarea tehnica a proiectelor de |
|executie |
|____________________________________________________________________|
|conducta (pana la 100 ml inclusiv) | | |
| | 1 bucata | 317,02 |
|________________________________________|____________|______________|
|conducta (peste 100 ml) | | |
| | 1 ml | 3,17 |
|________________________________________|____________|______________|
|proiectelor de executie bransamente | | |
| | 1 bucata | 199,80 |
|________________________________________|____________|______________|
|statii reglare pana la 3000 mc/h inclus | | |
| | 1 bucata | 649,30 |
|________________________________________|____________|______________|
|statii reglare peste 3000 mc/h | | |
| | 1 bucata | 708,00 |
|________________________________________|____________|______________|
|statii reglare-masurare pana la | | |
|3000 mc/h (in firida) | 1 bucata | 766,72 |
|________________________________________|____________|______________|
|statii reglare masurare peste | | |
|3000 mc/h | 1 bucata | 1001,55 |
|________________________________________|____________|______________|
|receptii tehnice |
| |
|____________________________________________________________________|
|bransamente | | |
| | 1 bucata | 313,60 |
|________________________________________|____________|______________|
|extinderi conducte simple (lungimi pana | | |
|la 100 ml inclusiv) | 1 bucata | 434,43 |
|________________________________________|____________|______________|
|extinderi conducte complexe (lungimi | | |
|peste 100 ml) | 1 ml | 4,34 |
|________________________________________|____________|______________|
|statii de reglare sub 3000 mc/h | | |
| | 1 bucata | 513,10 |
|________________________________________|____________|______________|
|statii de reglare peste 3000 mc/h | | |
| | 1 bucata | 630,52 |
|________________________________________|____________|______________|
|statii de reglare-masurare | | |
|sub 3000 mc/h | 1 bucata | 718,58 |
|________________________________________|____________|______________|
|statii reglare-masurare | | |
|peste 3000 mc/h | 1 bucata | 836,00 |
|________________________________________|____________|______________|
|Asistenta tehnica la diverse lucrari | | |
|edilitare din zona conductelor de gaze | 1 bucata | 117,42 |
|________________________________________|____________|______________|
|Punere in functiune pt bransamente, |
|conducte si statii de reglare-masurare |
|____________________________________________________________________|
|bransament | | |
| | 1 bucata | 392,21 |
|________________________________________|____________|______________|
|pentru punerea in functiune conducta | | |
| | 1 ml | 14,56 |
|________________________________________|____________|______________|
|pt punerea in functiune a statiilor de | | |
|reglare-masurare pana la 3000 mc/h | 1 bucata | 730,97 |
|________________________________________|____________|______________|
|pt punerea in functiune a statiilor de | | |
|reglare-masurare peste 3000 mc/h | 1 bucata | 1379,03 |
|________________________________________|____________|______________|
|Cuplare conducta (legaturi/racordari) | | |
| | 1 bucata | 1367,61 |
|________________________________________|____________|______________|
|Diriginte de santier (h) | | |
| | 1 ore | 117,42 |
|________________________________________|____________|______________|
|Consultanta tehnica | | |
| | 1 bucata | Conform deviz|
|________________________________________|____________|______________|
|Avizarea documentatiilor privind |
|infiintarea de noi distributii de gaze |
|____________________________________________________________________|
|pana la 5 km | | |
| | 1 bucata | 1353,78 |
|________________________________________|____________|______________|
|intre 5-10 km | | |
| | 1 bucata | 1412,50 |
|________________________________________|____________|______________|
|intre 11-15 km | | |
| | 1 bucata | 1471,20 |
|________________________________________|____________|______________|
|intre 15-20 km | | |
| | 1 bucata | 1529,91 |
|________________________________________|____________|______________|
|intre 20-30 km | | |
| | 1 bucata | 1588,61 |
|________________________________________|____________|______________|
|intre 30-40 km | | |
| | 1 bucata | 1647,33 |
|________________________________________|____________|______________|
|intre 40-50 km | | |
| | 1 bucata | 1706,03 |
|________________________________________|____________|______________|
|intre 50-60 km | | |
| | 1 bucata | 1764,74 |
|________________________________________|____________|______________|
|intre 60-70 km | | |
| | 1 bucata | 1823,44 |
|________________________________________|____________|______________|
|intre 70-80 km | | |
| | 1 bucata | 1882,15 |
|________________________________________|____________|______________|
|intre 80-90 km | | |
| | 1 bucata | 1882,15 |
|________________________________________|____________|______________|
|intre 90-100 km | | |
| | 1 bucata | 1999,56 |
|________________________________________|____________|______________|
|statii reglare-masurare pana la | | |
|3000 mc/h (in firida) | 1 bucata | 473,53 |
|________________________________________|____________|______________|
|Avizarea modificarilor de solitii de | | |
|proiectare pt infintari distributii gaze| 1 bucata | 800,68 |
|________________________________________|____________|______________|
|Taxa deplasare in van | | |
| | 1 bucata | |
|________________________________________|____________|______________|
|Receptie la revizie | | |
| | 1 bucata | 166,73 |
|________________________________________|____________|______________|
|Dezafectarea obiectivelor aferente SD | | |
| | 1 bucata | Conform deviz|
|________________________________________|____________|______________|
|Deplasare pentru realizare serviciu | | |
| | 1 bucata | 84,87 |
|________________________________________|____________|______________|
|Blindare bransament | | |
| | 1 bucata | 81,72 |
|________________________________________|____________|______________|
|Deblindare bransament | | |
| | 1 bucata | 81,72 |
|________________________________________|____________|______________|
februarie 23, 2014
admin
Blog, INFO
Ministerul pentru Petrol si Energie din Norvegia a atribuit cinci noi licente de explorare GDF SUEZ E&P Norge care includ doua licente de operare. Jean-Marie Dauger, vicepresedintele executiv al GDF SUEZ, responsabil cu Global Gas & LNG Bussines Line, a facut urmatoarea declaratie: „Castigarea celor cinci licente de la guvernul norvegian reprezinta recunoasterea angajamentului pentru falia continentala norvegiana unde grupul opereaza inca din 2001. In plus, sublineaza capacitatea GDF SUEZ de a dezvolta regiunea Marii Barents”. La sfarsitul lui 2012, GDF SUEZ E&P Norge era implicata in 47 de licente si era operator a opt dintre acestea.
februarie 23, 2014
admin
Blog, INFO
In Romania, gazul metan a fost descoperit in anul 1909, in zona Sarmasel, judetul Mures. Asadar, industria gazului este o activitate economica ce se desfasoare de mai bine de un secol in spatiul carpato-danubiano-pontic, o industrie care a marcat dezvoltarea, a atras interese, a provocat dispute. Pe scurt, industria petrolului si cea a gazelor naturale au pus Romania pe harta econimica a Europei.Romania este recunoscuta pentru bogatia resurselor energetice naturale, iar ele au fost descoperite si exploatate inca din epoca paleoliticului. Prima resursa folosita a fost apa, moriile fiind descoperite de romani. Insa prima atestare documentare a prezentei morilor pe teritoriile romanesti este in Diploma loalitilor (1247). In secolul al paisprazecelea se folosea deja forta apei pentru sfaramarea minereurilor in Transilvania. In Tara Romaneasca, un documentar de la finele secolului al paisprazecelea atesta folosirea cuptoarelor metalurgice rudimentare, alimentata cu aer de foalele actionate de rotile miscate de forta raului Brebina, in procesul de reducere a minereului de cupru. Din secolele cincisprazece-saptesprezece avem tot mai multe informatii despre utilizarea fortei apei pentru punerea in miscare a unor instalatii de prelucrare a tesaturilor. Din aceasi perioada medievala este atestata roata cu facaie, o instalatie rudimentara, considerata stramosul turbinei hidraulice, ce continea mai multe cupe (facaiele) actionate de apa. Un alt mecanismactinoat prin forma apei – presa cu valturi – a fost atestat documentar in 1580, fiind folosit la monetaria de la Baia Mare.
Inovatiile revolutiei industriale, inceputa in Europa Occidentala in secolul al optisprazecelea, au patruns in spatiul romanesc ceva mai tarziu. Astfel, prima masina cu aburi este atestata abia in 1838: o masina cu aburi de aproximativ 14 CP a fost folosita intr-o exploatare miniera de la Zlatna, in Transilvania. Primul recensamant din Principatele Unite, realizat in 1863, atesta folosirea fortei aburilor de catre 1,32% din totalul intreprinderilor industriale (171 unitati). In aceasi perioada, in Transilvania, forta aburilor era folosita mult mai intens in industria miniera si siderurgica.
In 1854, este pusa in functiune prima cale ferata de pe teritorul Romaniei, intre Oravita si Bazias (62 km), construita de austrieci. Ca urmare a implementarii motoarelor cu aburi, cea mai folosita resursa naturala a devenit carbunele. Cele mai importante exploatari de carbune erau in Banat si in depresiunea Petrosani, insa acestea erau insuficiente si astfel Romania a devenit importator de carbune.
Pe teritorul Romaniei, exploatarea unei „gropi de pacura” este atestata inca din 1440 la Lucacesti, in Moldova. Rolul esential al petrolului lampant, a fost iliminatul public al oraselor mai importante, ca si cel al locuintelor particulare. Cererea crescuta a condus la sporirea extractiei titeiului, dar si la infiintarea mai multor rafinarii. Tendinta crescatoare a productiei a fost limitata de insuficienta capitalului autohton. Ca atare, dupa ce, in 1857, Romania a fost prima tara cu productie de titei consemnata in statisticile internationale (275 tone), in deceniile urmatoare, desi productia romaneasca a sporit la 16.000 de tone in 1880 si la circa 80.000 de tone in 1895, cresterea la nivel mondial a fost mult mai puternica, de la 4700 de tone in 1859 la aproape 4 milioane de tone in 1880 si circa 15 milioane de tone in 1895. Ponderea Romaniei in productia mondiala era de circa 0,5%. Situatia s-a schimbat odata cu adoptarea Legii Minelor din 1895, care a creeat un cadru favorabil pentru investitiile straine directe in extractia si rafinarea petrolului romanesc. In cele doua decenii care au urmat, dezvoltarea industriei petroliere a fost spectaculoasa. Au fost intemeiate mari intreprinderi, precum Steaua Romaneasca Campina (1896), Romano-Americana (1904, ca subsidiara a Sandard Oil), Colombia (1905), Concordia (1907) si Astra Romana (19010, subsidiara a Royal Dutch-Shell).
Inceputul secolului douazecilea a marcat si primele descoperiri de gaze naturale de pe teritoriul Romaniei de azi, mai precis in zona Samarsel, judetul Mures. In anul 1908, a fost instalata acolo prima sonda de foraj, iar in 1909 a inceput extractia. Activitatea organizata in industria gazelor naturale a debutat in Romania trei ani mai tarziu, in 1912, cand pe baza primelor descoperiri s-au efectuat primele livrari comerciale de gaze in scopuri casnice si industriale, pentru iluminat si incalzit. Tot in 1912 a fost infiintata prima organizatie de profil din Romania si din Europa, sub denumirea Erste Slebenduergische Ergdas Aktiengesellschaft, societate care, avand prevazut in obiectul de activitate transportul si valorificarea gazelor naturale din zacamantul Sarmasel, a inceput contruirea unei conducte de transport de gaz metan in lungime de 55 km si diametru de 153 mm, de la Sarmasel la Turda. In anul 195, la 26 noiembrie, se infiinteaza societatea Ungarische Erdgaz-Gesellschaft AG, cu sediul la Budapesta, avand ca actionar majoritar un sindicat condus de Deutsche Bank din Berlin, care avea ca scop exploatarea, transportul di distributia gazelor naturale in Transilvania – prima societate integrata in Europa. In anul 1917, orasul Turda devenea primul din Europa iluminat cu gaz natural.
Primul razboi mondial a stopat dezvoltarea energetica. Intrarea Romaniei in Primul Razboi Mondial a marcat o incetinire dramatica a dezvoltarii economice si a stopat evolutia in sectorul energetic. Valoarea investitiilor in industria de petrol si gaze naturale a inregistrat, in anii 1917-1918, o scadere de aproape de 18 ori pana la o valeoare comparabila cu investitiile realizate in 1848. In toamna anului 1916, cand s-a conturat perspectiva ocuparii unei mari parti a Romaniei de catre trupele Puterilor Centrale, au fost astupate peste 1500 de puturi de foraj petrolier si au fost distruse 70 de mici rafinarii, pentru a impiedica utilizarea resurselor petroliere de catre adversar. Desi germanii au facut eforturi considerabile pentru a repune in funciune o parte dintre capacitatile de productie distruse, nivelul productiei din 1916 a mai fost atins doar in 1926, la sapte ani de la icheierea razboiului.
Perioada interbelica sau „Explozia industriei energetice” in Romania.
Imediat dupa incheierea Primului Razboi Mondial, investitiile in dezvoltarea infrastructurii de transport a gazelor naturale au fost reluate. Astfel, in anul 1925 s-a finalizat alimentarea cu gaz metan a primelor orase din Transilvania: Turda, Tarnevani si Medias. Necesitatea reglarii presiunii gazelor la livrarea acestora din conducte de transport catre societati de distributie sau consumatorii industriali a impus montarea, in anul 1925, la Medias, a primei statii de reglare masurare-predare a gazelor naturale. Instalatii similare s-au montat in anii 1927-1928 la Turda si Campia Turzii.
Perioada interbelica a marcat o crestere a importantei resurselor petroliere si a gazelor naturale in consumul energetic national. Ponderea gazelor naturale in consumul eneergetic a crescut de la 8,2% in anul 1929 la 17,2% in anul 1937. Extractia titeiului a fost tinta investitiilor straine realizate pe teritoriul Romaniei, ajungand ca, in anul 1936, tara noastra sa devina unul din principalii producator de titei pe plan european, cu o productie de 8,7 milioane de tone
(prin comparatie, in anul 1989, Romania producea anual 9,2 milioane tone de titei). S-au dezvoltat rafinarea si exportul de produse petroliere, astfel incat
in perioada 1932-1936 exporturile de produse petroliere au devansat exporturile de cereale si reprezentau 40% din totalul exporturilor realizate de coompaniile din Romania. In Transilvania, compania UEG, care dezvoltase primele conducte de transport gaze naturale, intra in administrarea statului roman ca bun apartinand statelor ivinse in Primul Razboi Mondial. Dupa ce acest sector a fost administrat de Directia Gazului Natural, cu sediul la Cluj, in 1925 a fost creata Societatea Nationala de Gaz Metan Sonametan. Ulterior, Societatea Nationala de Gaz Metan Sonametan a revenit cu sediul in localitatea Medias, acolo unde isi avuse sediul UEG, determinand dezvoltarea economica si importanta sociala a urbei. In paralel, in Muntenia erau construite conducte pentru transportul gazului de sonda din campurile de petrol catre consumatorii industriali ce se dezvoltau in industria orizontala a domeniului petrolier. Astfel, au aparut primele conducte de alimentare cu gaze de sonda de la Campina, in 1927, si Ploiesti, in 1928. Din aceleasi conducte, odata cu revolutia industriala din perioada interbelica, se alimentau inclusiv zonele rezidentiale noi care utilizau gaze de sonda pentru incalzirea si iluminatul locuintelor.Construirea conductelor magistrale a evoluat si a fost influentata de dorinta comunitatilor locale de a utiliza noul combustibil.
Al Doilea Razboi Mondial si importanta resurselor energetice.
Al Doilea RAzboi Mondial a pus in evidenta importanta resurselor energetice pentru desfasurarea operatiunilor militare. In acest context, petrolul romanesc a devenit vital pentru masinaria de razboi germana, Germania neavand resurse petroliere proprii. Dupa ce Romania a intrat in razvoi alaturi de Germania impotriva Uniunii Sovietice, campurile petroliere au devenit tinta bombardamentelor aAliatilor, fiind considerate punct stategic pentru stoparea unitatilor militare catre rasarit. Nemtii au intarit in aceasta perioada apararea antiaeriana in zona Ploiesti-Campina. Dupa razboi, prin Conventia de armistitiu din 12 septembrie 1944 se stabilea ca 50% din despagubirile de razboi pe care Romania trebuie sa le plateasca Uniunii Sovietice trebuiau sa fie produse petroliere in valoare totala de 150 milioane de dolari. Evolutia celui de al Doilea Razboi Mondial a determinat cresterea de energie primara pentru sustinerea acestuia. Se poate considera ca aceasta a fost momentul care a determinat trecerea de la o utilizare locala a agzelor naturale la una regionala (alimentarea cu gaze a Bucurestiului si a localitatilor situate pe Valea Prahovei din zacamintele amplasate in Bazinul Transilvaniei.
Dupa al Doilea Razboi Mondial, tendinta de utilizare regionala a gazelor naturale a continuat. Prin punerea in functiune a conductei de transport Botorca-Bucuresti, in lungime de 295 km, in anul 1947, Bucurestiul a fost alimentat cu gaze naturale si din zacamintele aflate in Bazinul Transilvaniei.
In anul 1958, la Ilimbav, in judetul Sibiu, se construieste primul depozit de inmagazinare a gazelor naturale din Romania, acest moment constituie si o premiera europeana.
Un an mai tarziu, in 1959, Romania devenea prima tara exportatoare de gaze naturale din Europa, prin incheierea acordului interguvernamental intre Romania si Ungaria pentru livrarea gazelor naturale.
Perioada comunista- accent pe dezvoltarea productiei energetice.
Dupa 1954, conducerea comunista a Romaniei a acordat o importanta deosebita industrializarii tariisi, implicit asigurarii resurselor energetice necesare acestei industrializari. Sectorul energetic a ocupat primele locuri la alocari bugetale pentru investitii timp de 20 de ani. In 1956, a fost infiintat Sistemul National de Transport Gaz, initial in centrul Transilvaniei, iar ulterior reteaua a fost dezvoltata in toata tara. Primele stocuri de gaze naturale au fost efectuate in 1961 pentru aprovizionarea orasului Sibiu din zacamantul aproape epuizat de la Limbav, reusindu-se depozitarea a 60 de milioane m3 pe ciclu de stocare si sa se asigure rezerve pentru varfurile de consum pe timpul iernii.
In 1965, Romania marcheaza o premiera europeana, reusind sa amplaseze o statie de comprimare a gazelor naturale chiar pe conducta magistrala. Prima conducta de mare capacitate a fost pusa in functiune in 1947 si asigura tranzitul prin Dobrogea a gazelor naturale din Uniunea Sovietica spre bulgaria. Un an mai tarziu, in 1975, se realizeaza interconectarea sistemelor de transport regionale si se inaugureaza un sistem radiar linear. Dezvoltarea industriala accelerata si reducerea revervelor de petrol din zacaminte proprii a transformat Romania, dintr-o tara exportatoare de resurse energetice intr-o tara dependenta de importuri. Importul gazelor naturale de la Federetia Rusa a inceput in anul 1979, dupa ce in anul 1976 s-a atins un varf de consum al gazelor naturale provenite din zacaminte libere de 32,7 miliarde m3. Din acel moment, investitiile pentru sectorul energetic decise de Partidul Communist se orientau in doua directii: descoperirea de noi zacaminte in paralel cu reducerea consumului de energie. In anul 1986, la Moscova se semneaza „Conventia intre Guvernul Romaniei si al URSS privind tranzitul pe teritoriul Romaniei al gazelor naturale din URSS catre Turcia, Grecia si alte tari”. care prevedea construirea de catre partea romana a unei conducte in lungime de 190 km.
Noul val democratic- raman de actualitate noile zacaminte si eficienta energetica.
Ca urmare a separarii activitatii de transport gaze naturale de restul activitatilor Romgaz, in 2000 se infiinteaza Societatea Nationala de Transport de Gaze Naturale Transgaz S.A. Compania, aflata sub controlul Ministerului Economiei. este singurul transportator national de gaze, facand legatura dintre companiile de extractie si distribuitorii autorizati. Transgaz este structurata in mai multe sucursale si opereaza o retea de 11840 km de conducte si racorduri de alimentare la presiuni cuprinse intre 6 bani si 35 de bani (cu exceptia tranzitul international- 54 de bari) retea cu o capacitate de circa 30 miliarde m3/an. Cele doua mari societati de distributie si furnizare au fost privatizate in 2004-2005 prin vanzarea catre operatorii internationali S.C. Distrigaz Nord S.A. a fost preluata de catre grupul german E.ON, iar S.C. Distrigaz Sud S.A. de catre grupul francez Gaz de France. Activitatile de distributie de gaze naturale au fost reglementate prin legea 123/2012, care stipuleaza ca serviciul de distributie a gazelor naturale este public si se concesioneaza prin una sau mai multe unitati administrativ-teritoriale.
Conform legii, operatorul de distributie „presteaza serviciul de distributie catre toti utilizatorii sistemului de distributie, in conditii nediscriminatorii, asigura accesul.
la aceasta oricarui solicitant care indeplineste cerintele, cu respectarea normelor si standardelor de performanta prevazute in reglementarile tehnice in vigoare.
Simplu: indexul transmis de dumneavoastră va fi utilizat la calcularea consumului
Rapid: indexul autocitit poate fi transmis online sau printr-un apel telefonic
Eficient: beneficiaţi de facturarea consumului înregistrat de contor evitând o cantitate estimată*
*estimarea se face pe baza consumurilor dumneavoastră din perioadele precedente
Pentru mai multe informatii despre transmiterea telefonica a indexului autocitit, consultati factura de furnizare GDF SUEZ si veti gasi pasii care trebuiesc urmati.
Chiar şi atunci când contorul dumneavoastră nu este accesibil citirii lunare sau la 3 luni efectuate de angajatii GDF SUEZ, ei vă inştiinţăm printr-un aviz în privinţa acestei vizite si asupra modalitatilor prin care le puteti transmite indexul autocitit.
Cantitatea de gaze naturale consumată este determinată de către distribuitor prin citirea indexului afisat de contor pentru clienţii B5, B6 şi citirea
indexului, estimarea consumului sau autocitire pentru clienţii încadraţi în categoriile de consum B1- B4.
Măsurarea este efectuată continuu la locul de consum al clientului iar justeţea cantităţilor distribuite este certificată de verificarea metrologică
prealabilă a aparatului de măsură.
În funcţie de istoricul cantităţilor de gaze consumate sau în funcţie de debitul instalat, fiecare loc de consum al clientului este încadrat în una din
următoarele categorii (clienţi finali conectaţi în sistemul de distribuţie ):
B1. cu un consum anual de până la 23,25 MWh;
B2. cu un consum anual între 23,26 MWh şi 116,28 MWh;
B3. cu un consum anual între 116,29 MWh şi 1.162,78 MWh;
B4. cu un consum anual între 1.162,79 MWh şi 11.627,78 MWh;
B5. cu un consum anual între 11.627,79 MWh şi 116.277,79 MWh;
B6. cu un consum anual de peste 116.277,79 MWh.
Incepand cu 1 iulie 2008, indicii de facturare a consumului de gaze naturale facturat de catre GDF SUEZ sunt reprezentati prin unitati de energie
utilizand pentru determinarea acesteia urmatoarea formula:
E = Vb x Hs
E – energia gazelor naturale – [kWh]
Vb – volumul corectat (volumul măsurat în condiţii de bază) – [m3]
Hs – puterea calorifică superioară la temperatura de combustie de 15 o C – [kWh/m3]
Puterea calorifică superioară reprezinta cantitatea de căldură care se eliberează prin arderea completă în aer a unei cantităţi specificate de gaz,
încât presiunea la care reacţia are loc rămâne constantă şi toţi produşii de ardere să fie aduşi la aceeaşi temperatură specificată ca şi reactanţi,
toţi aceşti produşi fiind în stare gazoasă cu excepţia apei formată prin combustie, care este condensată la starea lichidă la temperatura menţionată
mai sus. Temperatura şi presiunea menţionate mai sus trebuie specificate.
