Statul Texas este renumit pentru rezervele însemnate de petrol şi mai puţin pentru apa potabilă, care este destul de deficitară aici. Câteva oraşe din stat intenţionează să pună în aplicare un plan care acum câteva decenii părea absurd: transformarea apei menajere în apă potabilă. Locuitorii oraşelor Big Spring, Midland, Odessa şi Stanton din Texas vor recicla apa folosită, iar un sistem de filtrare o va purifica pentru a o transforma în apă potabilă, conform agenţiei AP. Apă menajeră înseamnă inclusiv apa de la toaletă, iar oficialii vor duce multă muncă de lămurire cu locuitorii, cum că aceasta este bună de băut după ce este filtrată.
Unul dintre cele mai importante municipii din Valea Jiului este iluminat, deocamdată parţial, cu becuri alimentate de panouri solare. Primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile, spune că investiţia face parte dintr-un proiect mai amplu, care urmăreşte modernizarea arterei principale a Vulcanului. „Sistemul acesta este unic în România şi va aduce multe rezultate privind economia de energie electrică. E o gândire pentru viitor şi acest lucru l-am făcut pentru viitorul tinerilor“, a declarat Gheorghe Ile. Mai mult, el spune că: „Făcând câteva investiţii până acum, am redus cu 25 la sută consumul de energie electric pe lucrările laterale, pe anumite străzi. Eu consider că, după punerea în funcţiune a întregului sistem, vom reduce cu 45–50 % factura la energia electrică”.
Conducta face legătura între Asia Centrală şi sud-estul Chinei şi transportă gaze naturale din Turkmenistan, trece prin 15 provincii ale Chinei şi ajunge până în apropiere de Hong Kong. Aceasta nu este prima conductă de acest gen de pe teritoriul Chinei, ci este cea de-a doua, însă de data aceasta vorbim despre cea mai lungă din lume, graţie celor 8.700 km pe care-i măsoară. Practic, este o construcţie record, care a necesitat o investiţie pe măsură, de 21,98 miliarde dolari. Conducta a fost dată în funcţiune la începutul lunii iunie şi va transporta 30 de milioane de metri cubi de gaze în fiecare an, contribuind astfel la reducerea dependenţei de cărbune poluant a Chinei. Prin această investiţie majoră şi în urma curtării îndelungate a ţărilor din fostul bloc sovietic, precum Turkmenistan, China îşi diversifică şi îşi extinde accesul la resursele energetice de care are nevoie pentru a-şi susţine economia în creştere. Pentru această realizare, răcirea relaţiilor dintre Turkmenistan şi Rusia din 2009 (când o conductă a explodat în Turkmenistan în luna aprilie a acelui an) a jucat un rol major. Evenimentul a dus la scăderea gazului importat de Rusia din această ţară, iar China a intrat atunci în joc. În acelaşi an, Turkmenistan a început livrarea de gaze către China printr-o conductă finalizată chiar în 2009. Adăugând şi conducta finalizată în 2011, livrările de gaz către China vor totaliza 60 de milioane de metri cubi anual, mai mult decât jumătate din consumul de gaze înregistrat anul trecut în China.
Conform primului ministru din Turkmenistan, Baymurat Hojamuhamedov, ţările din centrul Asiei ar putea să-I vândă Chinei, adiţional, 20 bilioane metri cubi de gaz, ceea ce înseamnă că în 2015 putem vorbi de un export de 40–50 bilioane, cu două treimi mai mult faţă de nevoile Chinei din 2009. „Turkmenistan are rezerve uriaşe de petrol şi gaze“, susţine ministrul Petrolului, Bayramgeldy Nedirov. „Avem 160 de terenuri descoperite, în exploatare, şi alte 50 ce urmează să fie dezvoltate şi amenajate pentru a putea fi exploatate.“ Turkmenistan plănuieşte să extragă anual mai mult de 30 bilioane metri cubi de gaz din zona de sud a regiunii Yoloten, motiv pentru care a primit o linie de credit de 4 bilioane de dolari de la China Development Bank în 2009 pentru acest proiect, conform declaraţiilor guvernului. Turkmenistan speră să crească producţia de gaze la 250 bilionane metri cubi pe an până în 2030. Conform unei statistici a World Energy, rezerva naţională de gaze era de 8,1 trilioane metri cubi la finalul lui 2009. Turkmenistan estimează că acum se poate baza pe o rezervă de 21 trilioane metri cubi.
RUSIA STĂ LA PÂNDĂ
În 2009, Gazprom susţinea că planurile de a transporta gaz către China vor fi amânate până în 2014 sau 2015, din cauză că nu s-a ajuns la un consens privind preţul şi volumul. Compania speră totuşi să semneze o înţelegere prin care să transporte către China 30 bilioane metri cubi de gaz pe an timp de 30 de ani, începând cu 2015. Aceste gaze vor fi exportate din regiunea Altai şi vor ajunge până în nord-vestul Chinei. Dar, „dacă Turkmenistan va continua să exporte gaz către această ţară, este posibil ca Gazprom să se orienteze către transportul gazului său prin estul ţării, în condiţiile în care China va dori să facă o înţelegere cu compania rusească“, conform lui Julian Lee, analist energetic la Centre for Global Energy Studies din Londra.
NECESARUL CHINEI
Agenţia Internaţională pentru Energieestimează că statul chinez va avea nevoie de 142 de milioane de tone de gaz în 2015 şi de 181 de millioane de tone în 2020. În faţa unei asemenea „mine de aur“, Gazprom îşi doreşte evident să ajungă la o înţelegere cu China. Având în vedere că vorbim despre o ţară cu cel mai mare număr de locuitori de pe glob, este foarte probabil ca atât Russia, cât şi Turkmenistan să încheie contracte de transport cu China. În acest context, Rusia a început deja să construiască o conductă în partea de est, pentru a transporta gaz către Vladivostok, în apropiere de graniţa cu China. Conducta are o capacitate de 47 bilioane metri cubi pe an şi este realizată de Exxon Mobil Corp., cu scopul de a vinde gaz prin Sakhalin-1, proiectul acestei companii. Este însă o măsură care se află încă în aşteptare, cât timp Exxon negociază cu Gazprom, cel mai mare exportator rusesc.
Potrivit specialiştilor din domeniu, producţia de energie electric ar putea scădea în acest an, din cauza secetei. Compania Hidroelectrica acoperă anual peste 30% din energia electrică produsă în România şi foloseşte exclusiv ca sursă apa. În plus, cea mai mare hidrocentrală din ţară, Porţile de Fier, este construită pe Dunăre, iar nivelul scăzut al acesteia va genera implicit reducerea producţiei de energie a Hidroelectrica. Ca urmare a scăderii hidraulicităţii, Hidroelectrica livrează în prezent o putere medie de 1800 MW, echivalentul a 24% din producţia totală de energie electrică a României. În privinţa Nuclearelectrica, societatea care administrează cele două unităţi nucleare din Cernavodă, aceasta a anunţat că nivelul fluviului Dunărea a scăzut în ultima periodă, fapt ce a determinat scăderea nivelului apei în bazinul de aspiraţie al apei de răcire necesară funcţionării Unităţilor 1 şi 2 de la centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă. În 2010, aproape 47% din energie a provenit din termocentralele clasice, 33,7% din hidrocentrale, în timp ce 19,4% a fost producţia din centrala nucleară de la Cernavodă.
„Rezervele totale de aur ale ţării sunt informaţii clasificate. Potrivit estimărilor companiilor, rezervele estimate sunt de 700 tone aur şi 2.000 tone argint“, a afirmat Alexandru Pătruţi, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale. Unul dintre cele mai mari zăcăminte de aur şi argint este cel de la Roşia Montană, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint. Guvernul intenţionează să majoreze redevenţele pentru aur, pla tină şi argint de la 4% la 6% din valoarea producţiei.
Interdicţia legată de distribuirea pungilor de plastic gratuite în China se va aplica la un nivel extins, pentru a reduce poluarea care afectează peisajul, conform AFP. „Librăriile şi farmaciile nu vor mai putea să ofere pungi de plastic gratuite pentru clienţii lor“, au declarat autorităţile, fără a da o dată precisă pentru intrarea în vigoare a acestei măsuri, valabilă momentan doar în supermarketuri. Începând cu 1 iunie 2008, China a interzis producerea, comercializarea şi utilizarea de pungi de plastic, devenind una dintre puţinele ţări din lume care a adoptat astfel de măsuri drastice. Aplicarea acestei legi până în prezent a permis o economie de circa 24 miliarde de euro anual, potrivit Comisiei Naţionale de Dezvoltare şi reformă (NDRC). China, unul dintre cei mai mari emiţători de gaze cu efect de seră, are un nivel foarte ridicat de poluare.
Schema de sprijin a energiei regenerabile creează o platformă pentru ca România să-şi atingă ţintele pentru energia regenerabilă până în 2020 – studiul E&Y.
Conform clasamentului Ernst&Young, România a avansat 5 poziţii în topul celor mai atractive 35 de ţări pentru investiţiile în energia regenerabilă (verde), ajungând astfel pe locul 16. Topul ia în considerare potenţialul surselor de energie eoliană (pe uscat şi pe mare/ocean), solară, geotermală, al biomasei, precum şi al infrastructurii. Pentru a ajunge pe acest loc, România a obţinut un total de 45 de puncte, după ce anterior (în mai 2011) primise 44 (locul 21). Avansul se datorează progresului indexului energiei eoliene de la 48 (în mai) la 49 (în august). În privinţa celorlalte tipuri de energie regenerabilă, punctele au rămas aceleaşi ca şi în noiembrie 2010, prima dată când România a fost inclusă în acest top. Sectorul de energie eoliană din România ar putea intra într-o etapă de creştere treptată, după ce Comisia Europeană a aprobat legea de sprijinire a investiţiilor în energii regenerabile (în iulie 2011), notează E&Y. Prin această schemă de sprijin, producătorii de energie regenerabilă vor primi stimulente sub formă de certificate verzi, numărul acestora variind de la o tehnologie folosită la alta. În linie cu cerinţele UE de dezvoltare a capacităţilor de producţie de electricitate din surse regenerabile, România şi-a fixat obiective ambiţioase: 33% din consumul total de energie să provină din surse regenerabile. Până în 2020, procentul ar urma să crească până la 38%.
Până la sfârşitul acestui an, cea mai mare centrală solară din Europa, cu o capacitate de 100.000 de megawaţi/oră într-un an, se va deschide în Ucraina. Centrala urmează să reducă emisiile de dioxid de carbon ale Ucrainei cu 80.000 de tone. Centrala, situată în Okhotnikovo, Crimea, face parte dintr-un plan lansat de guvernul ucrainean în 2010, cu scopul de a produce energie din surse curate, scrie World-Wide News Ukraine. Centrala va alimenta 20.000 de gospodării.
Metrorex se pregăteşte să achiziţioneze din nou energie electrică şi în acest sens va organiza o licitaţie deschisă pentru contractul în valoare de 56,7 milioane de lei (13,5 milioane de euro). În urma noului contract, Metrorex va beneficia de livrarea a 180.000 MWh de energie electrică, necesară în perioada 1 decembrie 2011-30 noiembrie 2012. Criteriul principal de selecţie a companiei câştigătoare este preţul cel mai scăzut.
Resursele de energie primară au crescut cu 5,5% în primele şapte luni din acest an, faţă de aceeaşi perioadă din 2010, iar cele de energie electrică s-au majorat cu 7,1%, potrivit datelor transmise de Institutul Naţional de Statistică (INS). Principalele resurse de energie primară în perioada ianuarie-iulie au totalizat 20.562,31 mii tone echivalent petrol (tep), în creştere cu 1.066,1 mii tep faţă de perioada similară a anului trecut. Producţia internă a însumat 13.638,6 mii tep, în creştere cu 4,1%, iar importul a fost de 6.923,7 mii tep, în creştere cu 8,3%. În primele şapte luni, resursele de energie electrică au fost de 36.470,2 milioane KWh, în creştere cu 2.402,8 milioane KWh (+7,1%), faţă de perioada corespunzătoare a anului 2010. Creşterea resursei de energie electric s-a datorat în principal creşterii producţiei, cu 2.585,0 milioane KWh (+7,7%). Producţia din termocentrale a fost de 18.399,1 milioane KWh, în creştere cu 2.921,9 milioane KWh (+18,9%). Producţia din hidrocentrale a fost de 10.641,3 milioane KWh, în scădere cu 1.013,6 milioane kWh (8,7%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 6.672,7 milioane KWh, în creştere cu 234,9 milioane kWh (+3,6%). Producţia din centralele electrice eoli ene în perioada ianuarie-iulie a fost de 441,8 milioane KWh, în creştere cu 440,4 milioane KWh faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
