Parlamentul European a votat în luna aprilie împotriva unei propuneri de schimbare a sistemului de impozitare a combustibililor în Uniunea Europeană, care ar fi putut duce la o majorare importantă a preţului la pompă pentru motorină, în special în ţări precum Franţa şi Germania. Eurodeputaţii au adoptat un aviz pur consultativ, dar important din punct de vedere politic, prin care au facut apel la respingerea acestei propuneri a Comisiei, care ar fi eliminat avantajele fiscale de care beneficiază motorina faţă de benzină în majoritatea ţărilor membre. Poziţia Parlamentului – adoptată cu 374 de voturi „pentru“, 217 „împotrivă“ şi 73 de abţineri – oferă recomandări Consiliului de miniştri, care va trebui să decidă în unanimitate asupra oricărei schimbări la acest capitol.
Deputaţii au adoptat un proiect care prevede trecerea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) în subordinea Parlamentului. În prezent, ANRE se află în subordinea Secretariatului General al Guvernului (SGG). Practic, Camera Deputaţilor a amendat OUG 33/2007, care modifică Legea energiei electrice 13/2007 şi Legea gazelor 351/2004. Dacă proiectul va trece de votul Senatului, Parlamentul va fi acelă care numeşte conducerea Autorităţii şi nu primul ministru, cum se întâmpla până acum.
Teoretic, aceste modificări trebuie să garanteze independenţa acestei instituţii de reglementare, lucru prevăzut şi de directivele europene din domeniu. În urma acestor modificări, ANRE va trebui să prezinte Parlamentului un raport de activitate, care trebuie aprobat anual de cele două camere.
Comisia Europeană a adoptat un set de acte normative prin care statele membre să poată compensa costurile certificatelor de emisie înregistrate de industriile energo-intensive, în perioada de aplicare a schemei de comercializare a acestor certificate (ETS) 2013-2020. Sectoarele considerate eligibile pentru compensare includ producători de aluminiu, cupru, îngrăşăminte, oţel, hârtie, bumbac, produse chimice şi unele materiale plastice, se arată într-un comunicat de presă al Comisiei Europene.
Consorţiul Nabucco a înaintat Consorţiului Shah Deniz II o nouă propunere privind construcţia unui gazoduct numit „Nabucco Vest“, care ar urma să transporte gaze naturale provenind din regiunea caspică, începând de la graniţa dintre Bulgaria şi Turcia până la Baumgarten şi mai departe. „Nabucco Vest“ reprezintă un concept revizuit al proiectului Nabucco. Conceptul prevede construirea unui gazoduct cu o lungime de 1.300 km, care va pleca de la graniţa Bulgariei cu Turcia către terminalul central-european de gaz. Noul proiect este susţinut de toţi acţionarii consorţiului, potrivit unor surse din domeniu.
Unul dintre subiectele de discuţie este dat de anunţul făcut de oficialii ucraineni potrivit căruia în Moldova ar putea fi găsite importante rezerve de gaze de şist. Replica autorităţilor? „Doar dupa prospecţiuni serioase, aprobate de comisii speciale de stat, vom putea spune dacă ţara are sau nu gaze de şist. Faptul că undeva apar manifestări ale petrolului sau gazului nu înseamnă că acolo se găseşte şi un zăcământ”, conform lui Vasile Alcaz, directorul Institutului de Geologie şi Seismologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
În acest context, specialiştii mărturisesc că acest teritoriu ar putea dispune şi de alte zăcăminte importante, inclusiv energetice. „La sud avem zăcământul de gaze de la Victorovca, ce ascunde rezerve de circa un miliard de metri cubi, şi cel de petrol de la Văleni, cu peste 300.000 de tone de petrol. Acestea sunt însă la suprafaţă. Dacă am avea posibilitatea de a face forări la adâncimi mai mari, la 4.000-5.000 de metri, s-ar putea întâmpla să găsim rezerve şi mai mari”, susţine Vasile Alcaz.
Dar, deşi datele arată că în subsolul ţării noastre se află importante şi variate resurse naturale, pentru a putea cerceta şi demonstra acest lucru, oamenii de ştiinţă consideră absolut necesară colaboarea cu specialiştii din statele din regiune – România, Ucraina, Polonia etc. De asemenea, este necesară şi atragerea în efectuarea acestor lucrări a unei companii specializate, care să dispună de tehnologie performanta de foraj şi care să reuşească să scoată la suprafaţa bogăţiile. De exemplu, în Moldova sunt exploatate circa 120 de zăcăminte de substanţe minerale utile, volumul anual de extragere constituind câteva milioane de tone sau de metri cubi. Cele mai folosite sunt rezervele de calcar, argilă, nisip, pietriş, prundiş, silicat, ghips, gresie, granit. Majoritatea zăcămintelor au fost descoperite şi estimate în perioada sovietică, iar specialiştii susţin că ele permit asigurarea economiei cu suficiente materiale de construcţie şi materie primă pentru industria sticlei, alimentară şi cea din alte domenii. Un alt subiect de discuţie este dat de rezervele importante de diatomite, din exploatarea cărora am putea obţine câteva miliarde de dolari. Diatomitele se folosesc pe larg în industria alimentară (la fabricarea filtrelor pentru purificarea apei, berei, uleiurilor, sucurilor şi a vinurilor), în industria construcţiilor (vopsele, ciment etc.), medicină şi ecologie (filtre bactericide, captatoare de substanţe radioactive, la curăţarea apelor reziduale etc.). Problema ramâne în continuare felul în care putem extrage aceste zăcăminte.
Conform unui articol publicat de money.ro, unele dintre cele mai importante resurse care se găsesc în adâncurile României, aflate deja în exploatare sunt:
CUPRU
Este unul dintre minereurile cele mai mediatizate, datorită licitaţiei de privatizare a Cupru Min, câştigată de firma canadiană Copper Corp la preţul de 200,77 milioane euro, de 3,5 ori peste preţul de pornire, de 57,3 milioane euro. Cuprul este un metal folosit în producţia de fire electrice, acoperişuri şi diverse maşini industriale. În România, cele mai mari zăcăminte de minereu de cupru se află la Roşia Poieni. Este vorba de rezerve foarte mari, dar cu un conţinut foarte redus de cupru. „Minereul de la Roşia Poieni este la limita de exploatabilitate, pentru că are un conţinut foarte redus de cupru. Dar interes există, pentru că sunt rezerve foarte mari: 800 de milioane de tone de minereu cu conţinut de 0,3% cupru”, spune Alexandru Pătruţi, şeful ANRM.
MAGNEZIU
Magneziul face parte din categoria metalelor foarte rezistente, de culoare alb-argintie, destul de uşor – cu o treime mai uşor decât aluminiul. Magneziul este utilizat în industria siderurgică, a sticlei şi a cimentului. De asemenea, magneziul este folosit şi în industria constructoare de avioane şi automobile. Începând din 2005, cel mai mare producător de magneziu al lumii a devenit China, care a urcat de la o cotă de piaţă de 4% în 1995 la peste 60% în prezent. şi, conform unui proiect de exploatare a magneziului, aflat momentan în discuţie, ţara noastră va deveni a doua capacitate la nivel mondial dupa China. Este vorba de explotarea de la Budureasa (judeţul Bihor). Licenţa este deţinută de firma Geoasset, care a început investiţiile în acest proiect menit să se finalizeze în 2014. Procesarea va începe în 2015, iar primele venituri vor fi încasate în 2016. La finalizare, proiectul de la Budureasa va avea 850 de angajaţi, cu o cifră de afaceri anuală de 150–200 de milioane de euro, producţia urmând să fie exportată în Uniunea Europeană. Un avantaj major al acestui proiect este că fabrica se află la o distanţă de şapte kilometri de carieră, ceea ce reduce foarte mult costurile cu transportul.
SARE
România este unul dintre cei mai mari producători de sare din lume. Conform datelor Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), din punct de vedere cantitativ, cea mai importantă resursă minerală a României este sarea. „Dacă ne referim la cantităţi, cele mai mari rezerve pe care le are România sunt la sare. Avem rezerve care să ne ajungă 1.000 de ani. Mai precis, există rezerve de circa 2 miliarde de tone, iar noi exploatăm în jur de 2 milioane de tone pe an”, susţine Alexandru Pătruţi, preşedintele ANRM. În România, zăcămintele de sare se află în localităţi care poartă des denumirea de ocnă (mină de sare): Ocna Sibiului, Ocnele Mari, Ocna Mureş, Ocna Dejului, Praid, Turda, Târgu Ocna etc. Sarea care se află în aceste ocne este exploatată de Societatea Naţională a Sării (Salrom), singurul producător de sare de la noi din ţară.
URANIU
Uraniul este un metal uşor radioactiv, fiind folosit drept combustibil în industria energiei nucleare. În România, el este exploatat de către Compania Naţională a Uraniului şi este folosit de cele două reactoare nucleare funcţionale ale centralei de la Cernavodă, care asigură aproape 20% din necesarul de electricitate la nivel naţional. Potrivit datelor ANRM, rezervele de uraniu ale României se vor epuiza la un moment dat, după care, pentru a fi asigurată funcţionarea centralei de la Cernavodă, România ar trebui să găsească alte surse de alimentare.
AUR şI ARGINT
Potrivit analiştilor, 2012 va fi foarte probabil al 12-lea an consecutiv de creştere a preţului pentru metalul galben, ceea ce îl face una dintre cele mai sigure metode de protejare a banilor împotriva inflaţiei şi a vremurilor economice instabile. Potrivit datelor ANRM,rezervele de aur ale României se ridică la aproximativ 700 tone, în timp ce resursele de argint sunt evaluate la 2.000 de tone. Unul dintre cele mai mari zăcăminte de aur şi argint este cel de la Roşia Montană, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint. Cea mai mare parte din investitorii în aur din România sunt companii private şi o mare parte provine din Canada, liderul mondial în industria minieră. În România, aurul este căutat în peste 20 de localităţi din opt judeţe din vestul ţării – Caraş-Severin, Hunedoara, Alba, Cluj, Arad, Bihor, Satu Mare şi Maramureş.
CĂRBUNI
România are o mare tradiţie în explotarea de cărbuni, în condiţiile în care circa 40% din producţia de energie a României este realizată pe bază de cărbune. Ţara noastră are două tipuri de cărbune energetic: lignitul, extras de Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO), şi huila, aflată la Compania Naţională a Huilei (CNH). Sectorul a atins amploarea maximă în anul 1989, iar de atunci activitatea CNH s-a redus cu 70%. Astăzi, în România mai exista şapte exploatări miniere, o uzina de preparare, o staţie de salvare minieră şi o producţie de 2,1 milioane de tone în 2011.
Autorităţile române au aprobat calendarul liberalizării pieţei gazelor naturale (calendar ce urmează să fie agreat cu instituţiile financiare internaţionale) privind eliminarea preţurilor reglementate la gaze până la 31 decembrie 2014, pentru consumatorii industriali, şi până la 31 decembrie 2018,pentru consumatorii casnici. În acelaşi timp, se va produce o creştere graduală a preţului de comercializare pe piaţa românească a producţiei interne de gaze în raport cu preţul gazelor din import.
Preţul producţiei interne se va majora de la 45,7 lei/MWh, cât este în prezent, la 119 lei/MWh, ceea ce înseamnă aproape triplarea preţului de comercializare. Dacă se vor constata diferenţe semnificative între preţul de comercializare a producţiei interne şi preţul de import, diferenţe prin care ar putea fi periclitată stabilitatea pieţei, termenul pentru consumatorii noncasnici ar putea fi extins cu un an, până pe 31 decembrie 2015. Autorităţile se bazează pe diversificarea până în 2018 a surselor de gaze. Pentru atingerea convergenţei între preţul intern şi cel european de import vor avea loc ajustări trimestriale ale preţului final. Gradul de convergenţă este calculat ca raport între preţul producţiei interne şi preţul gazelor din import. Autorităţile române iau în calcul, la întocmirea calendarului, o reducere treptată a preţului gazelor din import. Pentru consumatorii noncasnici, convergenţa preţurilor intern/import se va asigura în 2014 la un preţ estimat al gazelor din import de 380 dolari/1000 mc, iar acesta rămâne constant pentru consumatorii casnici până în 2018. Autorităţile consideră că sursele de import vor fi diversificate, fapt ce ar determina o scadere progresivă a preţurilor la gazele importate de la aproape 500 dolari/mia de metri cubi în prezent la 380 dolari/mia de metri cubi în 2014.
ELIMINAREA PREŢURILOR REGLEMENTATE-PROGRAM DE MĂSURI CE TREBUIE AGREAT CU ORGANISMELE INTERNAŢIONALE
Preşedintele României a aprobat Legea Energiei Electrice şi a Gazelor Naturale în forma adoptată de Parlament în luna iunie, iar planul de măsuri pentru eliminarea preţurilor reglementate trebuie agreat cu instituţiile financiare internaţionale, astfel încât liberalizarea să se deruleze după programul prezentat mai sus. Liberalizarea integrală a pieţei gazelor şi a pieţei energiei electrice a fost amânată an de an din 2007, fiind un subiect extrem de sensibil pentru toate guvernele anterioare. Liberalizarea pe piaţa gazelor este mult mai complicată decât cea de pe piaţa energiei, din cauza diferenţelor extrem de mari dintre preţurile gazelor din intern şi cele din import. Cunoscând efectele asupra preţurilor la consumatorii finali, autorităţile au împins această liberalizare până la limită, adică până când România a ajuns la Curtea Europeană de Justiţie. Guvernul trebuie să înfiinteze un comitet interministerial, ce va pregăti un pachet de măsuri fiscale şi de reglementare pentru domeniul gazelor şi al petrolului, conform draftului scrisorii de intenţie cu FMI. Pachetul va cuprinde, printre altele, şi măsuri privind aplicarea, în urma liberalizării preţurilor la gaze, a unei taxe pe venituri excepţionale. Fondurile obţinute astfel de la companiile din domeniul gazelor vor fi utilizate pentru finanţarea măsurilor de protecţie a consumatorilor vulnerabili. În acest fel, consumatorii vulnerabili vor fi protejaţi de impactul ajustărilor de preţuri rezultate în urma liberalizarii. Măsurile vor fi luate în urma consultării actorilor de pe piaţa gazelor. Pe de altă parte, ataşatul comercial al SUA la Bucureşti , Keith Kirham, a declarat că România trebuie să definească profilul consumatorului vulnerabil, pentru a-şi fundamenta datele atunci când se vorbeşte despre impactul liberalizării preţurilor la gaze naturale şi energie electrică. „Se discută despre consumatorii din sectorul energetic, care platesc pentru a consuma, şi se fac comparaţii la nivel european. Se vorbeşte despre faptul că, în România, consumatorul vulnerabil va fi afectat. Dar avem datele care să arate cine este consumatorul vulnerabil? Aceste date sunt absolut necesare, în contextul discuţiilor despre preţul energiei“, a afirmat Keith Kirkham. De asemenea, oficialul american a precizat că, în România, nu este acordată atenţia cuvenită subiectului conservării energiei electrice. „Conservarea energiei nu este o temă discutată prea mult în România. În SUA a fost o masură bună pentru a domoli cererea din piaţă“, a adaugat Keith Kirkham.
MASURILE NECESARE PENTRU ELIMINAREA PREŢURILOR REGLEMENTATE:
• Adoptarea unei hotărâri de guvern privind separarea activităţii de înmagazinare de cea de producţie. În prezent, ambele activităţi se desfăşoară prin compania Romgaz. Practic, va fi înfiinţat un operator independent de înmagazinare. Această măsură este cuprinsă în proiectul de OUG privind modificarea Legii gazelor;
• Desemnarea OPCOM (actuala bursă a energiei electrice) şi ca operator de piaţă pentru gaze naturale;
• Proiectele de acte normative referitoare la protecţia clienţilor vulnerabili. Categoriile de clienţi vulnerabili vor fi stabilite până la sfârşitul anului 2012. Pentru această categorie de consumatori trebuie stabilite măsuri financiare până în decembrie 2013;
• Modificarea statutului conductelor de tranzit prin renegocierea acordurilor interguvernamentale cu Federaţia Rusă. O convenţie semnată cu Rusia în 1996 încalcă legislaţia comunitară, respectiv Regulamentul nr. 1775/2005 privind condiţiile de acces la reţelele pentru transportul gazelor naturale (înlocuit în anul 2009 prin Regulamentul nr. 715/2009), care se aplică tuturor conductelor de transport de pe teritoriul Uniunii Europene, indiferent dacă astfel de conducte furnizează efectiv gaze naturale într-un anumit stat membru sau dacă transportă gaze mai departe în aval. Pentru evitarea unui proces care s-ar putea finaliza cu amenzi usturătoare, România se află în plină renegociere a acordurilor cu Federaţia Rusă;
• Până la sfârşitul anului trebuie revizuite metodologiile de tarifare, regulamentele de schimbare a furnizorilor de gaze şi metodologiile de stabilire a preţurilor reglementate;
• Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) are obligaţia să facă o campanie anuală de evaluare a gradului de informare a consumatorilor privind posibilităţile de alegere a furnizorului de gaze. De asemenea, trebuie să informeze publicul despre noile evoluţii ale pieţei gazelor şi să creeze un instrument de comparaţie a preţurilor practicate de furnizorii concurenţi pentru fiecare categorie de clienţi.
În mod constant se descoperă noi surse de energie. Iar unele dintre ele sunt extrem de inventive:
– Soccket Inc. a creat o minge de fotbal ce are în interior o bobină de inducţie menită să capteze energia în momentul în care mingea este lovită. Graţie acestui sistem, cincisprezece minute de joc furnizează trei ore de lumină LED. E o descoperire care ar putea fi de mare ajutor ţărilor mai puţin dezvoltate, care nu au suficiente resurse energetice.
– Recent a fost prezentată capacitatea impresionantă a Norvegiei de a genera energie de la maree (care sunt reglate de lună). Şi SUA au deschis deja în Maine prima centrală comercială de energie produsă de maree.
– Sony proiectează un dispozitiv care să extragă celuloză din resturile de hârtie pentru a alimenta bateriile.
– O echipă de cercetare a Universităţii Penn State a creat energie folosind „electrodializa inversă” alimentată de ape reziduale, în care electronii sunt generaţi din sare. Gradientul este creat prin forţarea apelor reziduale şi a apei dulci să intre şi să iasă dintr-o membrană.
– În dorinţa de a folosi la maximum resursele naturii, unele sate indiene obţin energie biodiesel din cojile de orez reciclate (învelisul protector al unui bob de orez).
– Citricele îşi generează proprii acizi producători de electroni care pot fi folositi pentru alimentarea LED-urilor.
Potrivit Regulamentului european 994/2010, din 2013, toate conductele de interconectare din România vor trebui să asigure şi „fluxul invers”, ceea ce înseamnă permiterea exporturilor de gaze. Conform hotnews.ro, Ministerul Economiei susţine că prin conducta Arad-Szeged, „până la sfârşitul anului 2013, fluxul invers va fi activat pentru o capacitate de 50.000 de metri cubi/oră“. Lucrările pentru fluxul invers pentru întreaga capacitate (200.000 mc/ora) a conductei vor dura cel puţin doi ani, începând cu iulie 2013. Alte conducte prin care vor fi realizate exporturi sunt Giurgiu-Ruse şi Iaşi-Ungheni.
Pentru consumatorii industriali, convergenţa preţurilor intern/import se va asigura în 2014 la un preţ estimat al gazelor din import de 380 dolari/1000 mc, acesta rămânând constant pentru consumatorii casnici până în 2018.
Americanii au inventat un nou tip de panouri solare, ce implică „celule solare 3D”, proiectate pentru a maximiza conversia luminii solare în energie electrică. Solar 3D este compania care va începe producţia în masă a noilor panouri solare 3D, folosind echipamente deja disponibile în comerţ de la Panasonic, după ce au făcut mai multe încercări pe bancul de probă, conform Energy Center. „Cea mai mare încercare a fost să facem acest proiect realizabil. Proiectarea pe computer arată excelent, însă am avut emoţii mari în ceea ce priveşte funcţionarea sistemului după ce l-am construit fizic. De asemenea, trebuie să ajungem la un preţ acceptabil, ce poate concura cu cel al panourile solare actuale“, a declarat dr. Changwan Son, director of technology la Solar3D.
Pe scurt, nanostructurile fotovoltaice din noile panouri solare sunt dispuse pe un wafer de siliciu în trei dimensiuni ce măresc semnificativ capacitatea de captare a luminii solare.
Conform Transelectrica, termocentralele pe cărbuni produc la fel de multă energie în zilele caniculare de vară ca în cele geroase de iarnă, cu o pondere de circa 40%. Şi reprezentanţii companiei de distribuţie de energie electrică Enel susţin că, din cauza căldurilor mari, consumul de energie electrică a crescut cu 20%, iar acest lucru se va observa cel mai bine în factura consumatorilor casnici. Astfel, un consumator care foloseşte aparate de aer condiţionat va plăti, în medie, cu 30% mai mult pentru factura de electricitate. Potrivit estimărilor companiei italiene Enel, într-una din zilele de caniculă s-a întregistrat un consum record de energie de 1.100 megawati în Bucureşti.
