Comisia Europeană a solicitat oficial Italiei, Poloniei şi României să îşi alinieze la normele UE legislaţiile naţionale privind preţurile la energie pentru consumatorii finali. Legislaţia referitoare la piaţa internă a energiei (Directiva 2009/72/CE şi Directiva 2009/73/CE) prevede că statele membre trebuie să asigure libertatea consumatorilor de a achiziţiona energie electrică şi gaze naturale de la furnizorul ales de ei. Pentru România, CE a trimis două avize motivate, unul pentru energie electrică şi unul pentru gaze naturale. „Legea română a energiei electrice a instituit o piaţă reglementată a energiei electrice. Preţurile reglementate sunt aplicabile tuturor consumatorilor casnici şi întreprinderilor mici şi mijlocii care nu şi-au exercitat încă dreptul de a schimba furnizorul. La gaze naturale, preţurile reglementate pentru consumatorii finali sunt încă aplicabile tuturor consumatorilor“, arată CE.
Problemele apărute la centrala nucleară de la Fukushima, Japonia, în urma cutremurului de 9 grade pe scara Richter, au ridicat serioase semne de întrebare cu privire la viitorul industriei energetice nucleare, în mod special în punctele cu vulnerabilitate seismică de pe glob. Reorientarea producţiei de energie către metodele tradiţionale, dar mai poluan te, nu este acceptată cu uşurinţă de statele cu economii dezvoltate. Soluţia pare să fie dezvoltarea producţiei de energie din surse regenerabile, dar şi producţia energiei în ţări cu economii emergente şi exportul acesteia către ţările dezvoltate.
Eficienţa energetică şi dezvoltarea durabilă a sectorului energetic, prin utilizarea resurselor regenerabile, au fost principalele teme ale discuţiilor purtate la masa rotundă organizată de Energy Business Council în luna februarie la Paris. Richard H. Jones, director executive adjunct al Agenţiei Internaţionale pentru Energie, a prezentat o analiză axată pe comparaţii între rezervele de resurse energetic primare şi consumul global de resurse energetice, din care reiese că, fără o strategie clar definită în privinţa dezvoltării sectorului de producţie energetică din resurse regenerabile, omenirea riscă să epuizeze resursele tradiţionale înainte de sfârşitul acestui secol.
Conform datelor deţinute de IEA, evoluţia consumului în raport cu resursele certe descoperite ar putea genera o criză pe piaţa resurselor energetice primare în preajma anului 2035. Pentru evitarea unei astfel de crize (ce ar putea avea efecte mai mari şi pe termen mai lung asupra economiei decât criza financiară din 2008, generată de piaţa imobiliară şi de datoriile suverane din ţările cu economie dezvoltată), conducerea IEA consideră că este strict necesară cooptarea în acorduri internaţionale pe termen lung a celor mai importanţi consumatori de energie din economia globală, ţări precum Rusia, India şi China. Un alt grup de ţări, format din Brazilia, Mexic, Indonezia şi Thailanda, este considerat important pentru a fi implicat într-un astfel de proiect, datorită potenţialului ridicat de dezvoltare economică pe baza consumului de resurse energetice primare. Membrii IEA şi participanţii la Energy Business Council apreciază că, pentru promovarea eficienţei energetic printr-un plan de acţiuni ferme la nivel mondial, este necesară cooptarea în acorduri bilaterale a acestor ţări şi nu mai este suficientă limitarea acţiunilor la ţările membre OECD. Preşedintele Agenţiei, Nobuo Tanaka, a expus participanţilor punctul de vedere al IEA cu privire la priorităţile pentru următorii 10 ani. Conform acestuia, susţinerea financiară pentru dezvoltarea câmpurilor de panouri solare în nordul Africii, în deşertul Sahara, este esenţială pentru a ajuta UniuneaEuropeană să depăşească fără probleme o eventuală criză a resurselor primarede energie. Tanaka a mai afirmat căenergia electrică produsă în centralelenucleare şi termocentralele cu producţiehibridă acoperă consumul industrial european,iar energia solară şi cea eoliană arputea acoperi cu succes cererea de energieelectrică pentru consumul casnic.Economistul-şef al IEA, Fatih Birol, a prezentat
în cadrul mesei rotunde o proiecţie a costurilor cu resurse energetice până în anul 2035, din care s-au desprins două idei clar conturate. O primă idee este că urmează o perioadă foarte bună pentru ţările care deţin zăcăminte de gaze naturale, cererea fiind în creştere continuă pentru următorii 14-15 ani. După anul 2025, cererea de gaze natural se va stabiliza. De aici porneşte a doua concluzie clar definită: Birol susţine că Rusia va folosi capitalul acumulat din vânzarea gazelor naturale pentru a dezvolta capacităţi de producţie din resurse regenerabile şi astfel Rusia se va menţine pe o poziţie-cheie în rândul furnizorilor de resurse energetic pentru Europa şi Asia. Participanţii la masa rotundă Energy Business Council au dezbătut timp îndelungat rolul pe care îl va avea Rusia în domeniul eficienţei energetice şi au concluzionat că acest rol este în strânsă dependenţă de evoluţia relaţiilor economice pe care guvernul de la Moscova le va dezvolta cu cele două mari ţări asiatice: China şi India.
Pe de altă parte, şeful Departamentului pentru Eficienţă Energetică şi Mediul Înconjurător din cadrul IEA, Rick Bradley, a susţinut că, în timp ce Rusia se bazează încă foarte mult pe resursele de energie tradiţionale, China a lansat de doi ani o adevărată campanile de investiţii în capacităţi energetice din resurse regenerabile. „Chiar dacă investiţiile în regenerabile sunt în mare măsură realizate în exteriorul Chinei, asta arată că guvernul chinez este mai motivat să controleze capacităţi de producţie din afara Chinei, în timp ce companii energetic multinaţionale investesc în capacităţi de producţie tradiţionale pe teritoriul acestei ţări. Nu ar fi o surpriză foarte mare să constatăm că în câţiva ani China se va transforma într-o ţară cu reguli ecologice foarte stricte, în timp ce capacităţile de producţie poluante ar fi transferate în zona economiilor emergente sau în zona ţărilor sărace din Africa Centrală“, a afirmat Bradley.
Concluziile mesei rotunde organizate de IEA, prin Energy Business Council, au fost legate de ritmul revenirii economiei mondiale după criza financiară. Ideea principală a dezbaterilor a fost axată pe soluţiile pentru limitarea creşterii consumului industrial de energie la un nivel sub 0,16 dolari pentru fiecare dolar producţie netă, adică o intervenţie clară asupra modernizării capacităţilor de producţie în detrimentul creşterii volumului de producţie. Asta presupune, printre altele, şi un control mai riguros asupra presiunilor speculatorii generate de preţurile resurselor primare de energie. În prezent, pentru fiecare dolar realizat în economia mondială se consumă 0,197 dolari pentru energie, conform calculelor realizate de Jorge Murray şi Carol Popa, din raportul „Future Energy Consumption“ realizat pentru elaborarea raportului annual OECD.
Gérard Mestrallet, preşedinte şi CEO al GDF SUEZ, şi Jean-François Cirelli, vicepreşedinte GDF SUEZ, au inaugurat o nouă instalaţie, cu o capacitate de 435 MW, ce funcţionează cu ciclu combinat de gaz la centrala electric de la Montoir-de-Bretagne (Loire- Atlantique). Această central SPEM, prima unitate de acest gen situată în vestul Franţei, va oferi un supliment de producţie de energie electrică vitală pentru securitatea aprovizionării cu energie în Pays-de-la-Loire şi regiunile Bretania. Pentru o investiţie de aproape 300 milioane euro, centrala Montoir- de- Bretagne va genera 2,2 TWh de electricitate pe an, echivalentul consumului annual de energie electric de la aproape 450.000 gospodării. Construcţia centralei a durat peste doi ani. În Franţa, GDF SUEZ are o capacitate totală de producţie energie electrică de peste 8.000 MW, din care 2.147 MW sunt produşi din gaze naturale.
Din luna mai, companiile petroliere ruse trebuie să îşi suspende exporturile de produse petroliere, în încercarea de a remedia penuria de benzină cu care se confruntă mai multe regiuni din Rusia. „Reducerea volumului exporturilor ar trebui să ne permit să satisfacem nevoile ţării în materie de produse petroliere“, a declarat Serghei Kudriaşov, adjunct al ministrului Energiei, susţinând că „în mai, toată producţia companiilor petroliere ruse va fi destinată pieţei interne“. Această decizie este luată în contextual în care piaţa rusă s-a trezit în faţa problemelor privind aprovizionarea reţelelor de staţii de distribuţie în anumite zone. Se pare că toată această situaţie neplăcută a fost provocată de premierul Vladimir Putin, care, cu mai ult timp în urmă, le-a solicitat companiilor petroliere să reducă preţurile, pentru ca populaţia să fie protejată în faţa creşterii cotaţiilor la ţiţei. Răspunsul companiilor: exporturile de carburanţi au crescut cu 40% de la începutul anului, companiile petroliere preferând să vândă produsele la preţuri mai mari.
Francezii şi-au propus să interzică circulaţia maşinilor fabricate înainte de 2000 în suburbia Seine Saint Denis din Paris începând cu anul viitor, urmând ca, în viitorul nu foarte îndepărtat, restricţia să se aplice la nivelul întregii ţări. Ministerul Mediului vrea să extindă restricţia, deocamdată aflată doar în fază de experiment, în alte 7 oraşe din Franţa: Paris, Clermont Ferrand, Lyon, Aix en Provence, Grenoble, Bordeaux şi Nisa.
Comisia Europeană a propus la sfârşitul lunii martie interzicerea circulaţiei autovehiculelor care folosesc benzină şi motorină în centrele marilor oraşe europene până în anul 2050. Iniţiativa a fost înaintată de comisarul pentru probleme de transport la Comisia Europeană, Siim Kallas. Este o măsură prin care Comisia Europeană speră să scadă emisiile de dioxid de carbon cu 60% şi să diminueze dependenţa de petrol a Europei.
5% din producţia mondială de gaze naturale se pierde în fiecare an prin „arderea cu flacără deschisă“ a gazelor nefolosite. Este vorba despre o cantitate echivalentă cu 30% din consumul Uniunii Europene şi 23% din consumul Statelor Unite, potrivit unui studio realizat de General Electric (GE). „O atenţie sporită şi eforturi concertate la nivel global – concretizate şi în parteneriate, politici clare şi tehnologii novatoare – ar putea duce la eliminarea în mare parte a arderii pe scară largă a gazelor cu flacără deschisă în doar cinci ani. Este un rezultat reciproc avantajos“, a declarat Michael Farina, director de programe în cadrul GE Energy. Arderea gazelor cu flacără deschisă emite 400 milioane tone de CO2 pe an, cantitate egală cu cea emanată de 77 milioane de automobile, fără ca aceasta să producă energie termică sau electric utilă.
În anul 2010, producţia mondială de gaze naturale a reuşit să se bucure de o creştere semnificativă, depăşind nivelul dinaintea crizei, conform unui comunicat al asociaţiei internaţionale Cedigaz, citat de Reuters. Asociaţia, care deţine 140 de companii membre în 40 de state ale lumii, susţiune că este vorba despre o creştere istorică a producţiei de gaze, de 7,3%. „O asemenea creştere este fără precedent. Nu a fost niciodată atât de puternică sau de bruscă“, a declarat secretarul general al asocialţiei, Thierry Rouaud. Motivele care au dus la această creştere au fost recuperarea economică rapidă a ţărilor emergente şi iarna grea cu care s-a confruntat Europa,
dar ea poate fi explicată şi prin baza la care se face raportarea: în 2009, producţia globală a scăzut cu 3,4%.
Dar nivelul de anul trecut a fost cu 4% peste nivelurile anterioare izbucnirii crizei, spun cei de la Cedigaz.
Managementul privat al companiilor de stat din domeniul energetic va fi selectat pe baza criteriilor companiilor de head hunting, iar primele societăţi cu un astfel de management vor fi până la finalul anului 2011. ”Banca Mondială a sugerat un mod de abordare, o soluţie prin care să angajăm companii de hunting care, pe baza unor criterii profesionale clare, să furnizeze liste cu persoane indicate pentru a face parte din Consiliile de Administraţie ale companiilor de stat din energie”, a declarat directorul Direcţiei de Politici Energetice din Ministerul Economiei, Alexandru Săndulescu.
